Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inspectorii Antifraudă din cadrul ANAF susțin că grupul austriac și-a modificat datele financiare pentru a se sustrage plății acestei sume. Președintele Fiscului, Lucian Heiuș, a spus că acesta a fost prins cu erori cumulate pentru lunile septembrie, octombrie și decembrie ale anului trecut. Contribuția către acest fond se calculează, se declară și se plătește lunar, până pe 25 ale lunii următoare de către producătorii de energie electrică și gaze, traderi și agregatori care tranzacţionează cantităţi de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piaţa angro. Astfel, începând cu data de 1 septembrie, această taxă a fost stabilită ca fiind diferența încasată de entitățile amintite dintre preţul lunar de vânzare şi plafonul de 450 de lei/MWh (prețul de referință). Statul român are însă o lungă experiență negativă în lupta cu marile grupuri economice pentru a le face să plătească taxele și contribuțiile către el.
Potrivit surselor citate în cadrul emisiunii Exces de Putere de la Antena 3, austriecii au înregistrat cantități mai mici de gaze și, pe de altă parte, nu au înregistrat cantități de energie produsă la un preț de cost foarte mare, eludând în acest fel obligațiile din ordonanța care instituia Fondul de Tranziţie Energetică.
În instanță cu Black Sea Oil&Gas
Recent, Antena 3 dezvăluia că nicio moleculă de gaz extrasă din Marea Neagră nu a ajuns la statul român, în condițiile în care legea prevede că 40% din această cantitate îi revine. Agenția Națională pentru Resurse din domeniul Energiei (ANRE) a amendat până acum de patru ori asocierea Black Sea Oil&Gas, dar compania a refuzat să plătească amenzile și a mers în instanță.
Contractele de privatizare, veșnica problemă
La fel stau lucrurile și în ceea ce privește sumele pe care statul le avea de încasat ca urmare a nerespectării contractelor de privatizare. Companiile energetice Enel, E.On sau CEZ sunt numai câteva din cele aflate pe interminabila listă. În 2012, un raport al Curții de Conturi arăta că aceste companii au făcut investiții, dar nu din fonduri proprii, așa cum ar fi trebuit să facă, ci din profiturile realizate de distribuțiile de energie cumpărare. Cu toate acestea, investițiile au fost incluse în tarifele de distribuție, ceea ce a dus la creșterea facturilor pentru consumatorii români. Statul român avea de recuperat două miliarde de euro penalităţi de la aceste companii de utilități publice pentru nerespectarea angajamentelor asumate prin contractele de privatizare a filiale Electrica – Electrica Banat, Electrica Oltenia, Electrica Dobrogea, Electrica Muntenia Sud şi Electrica Moldova, potrivit Curții de Conturi, care mai arăta printre altele că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile asumate la privatizare. Companiile vizate au susţin că, de fapt, datoria ar fi doar de jumătate miliard de euro, însă şi pe aceasta au contestat-o, spunând că şi-au respectat contractele de privatizare. Așa s-a ajuns la Curtea de Arbitraj de la Paris. În urma procesului, cei de la Enel au fost obligați în 2017, după doi ani de procese, să plătească statului român 401 milioane de euro.
CEZ scapă cu doar 5,7 mil. euro plătiți
Tot de intervenția Tribunalului de Arbitraj de la Paris a fost nevoie pentru a tranșa disputa dintre statul român și compania cehă CEZ pentru nerespectarea clauzelor din contractul de privatizare al companiei Electrica Oltenia. Într-un final, decizia instanței internaționale i-a obligat pe cehi să plătească României 5,7 milioane de euro, cu toate că statul solicitase despăgubiri de 81 milioane de euro.
Drepturile statului, încălcate de E.ON
Într-un alt dosar judecat la Curtea de Arbitraj de la Paris s-a hotărât în 2017 că E.ON România, unul din cei doi mari furnizori de gaze de pe piaţa locală, trebuia să plătească Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), o companie deţinută de Ministerul Energiei, peste 4 milioane de lei. Această sumă, la care urma să se adauge și dobânda corespunzătoare, reprezenta compensaţia pentru încălcarea drepturilor acţionarului minoritar privind distribuirea de dividende, printre care se afla și statul român.
Și Chevron a vrut să dea o țeapă
Un audit al Curții de Conturi scoatea la lumină că prețurile de referință ale gazelor extrase în România au fost stabilite incorect de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), fapt care a condus la diminuarea redevenței petroliere la bugetul statului, pentru perioada 2011-2015, cu 4,67 miliarde de lei (1,39 miliarde de dolari). Raportul arăta, printre altele, că americanii de la Chevron, care veniseră în România să caute gaze de șist, au renunțat la acordurile petroliere fără să plătească la buget sumele aferente lucrărilor neefectuate. A fost nevoie să se ajungă la Curtea de Arbitraj de la Paris pentru ca instanța internațională să forțeze Chevron să-și achite datoriile de 97 milioane de dolari către statul român. Raportul mai amintea și de grupul OMV Petrom, care a vândut pe piața reglementată cantități mai mici de gaze decât ar fi fost obligat, cantitățile fiind astfel redirecționate către piața liberă, unde prețul era mai mare.
