Terenurile aduc profit

IMOBILIAR ● Suprafeţele agricole mari rămîn atractive
Investiţiile în terenuri agricole au rămas cele mai profitabile şi mai puţin riscante plasamente imobiliare după criza creditelor imobiliare din SUA.

IMOBILIAR ● Suprafeţele agricole mari rămîn atractive
Investiţiile în terenuri agricole au rămas cele mai profitabile şi mai puţin riscante plasamente imobiliare după criza creditelor imobiliare din SUA.

Străinii continuă să caute în România terenuri agricole cu suprafeţe generoase de peste 15.000 ha, singurele investiţii aducătoare de profituri mari. "În sud-estul Europei, şi mai ales în România, vremea speculaţiilor imobiliare pe anumite segmente a cam trecut, randamentele nemaifiind la fel de ridicate în comparaţie cu cele obţinute în urmă cu 4-5 ani", spun analiştii imobiliari de la Compania EuroMetropola. În plus, terenul agricol este de şase-şapte ori mai ieftin în România decît în majoritatea statelor europene. Agenţii imobiliari spun că cele mai multe cereri vin din partea unor firme din Italia, Austria, Spania, Grecia şi Israel, însă este foarte dificil să le onoreze în timp util din cauza fărîmiţării terenurilor agricole.  

PREFERINŢE. Fărîmiţarea pămîntului în loturi mici şi procedura birocratică de unificare a mai multor loturi în suprafeţe mai mari pot dura luni bune. Unificarea terenurilor este un proces dificil pentru că mulţi proprietari nu au nici cadastru, nici intabulare, iar pentru a putea vinde un teren mare, comasat din mai multe mai mici, trebuie făcute cadastru şi intabulare pentru fiecare parcelă, apoi din nou, pe pămîntul unificat, şi abia apoi se poate înscrie suprafaţa totală în cartea funciară
şi încheia contractul de vînzare-cumpărare. În plus, investitorii sînt foarte atenţi în procesul de selecţie la detalii precum: starea infrastructurii, canalele de irigaţie funcţionale disponibile, depozite existente pe teren şi alte facilităţi pe care le pot întrebuinţa după investiţii minime, spun agenţii imobiliari de la Eurometropola.

PREŢURI. Şi în cazul terenurilor agricole, regula "locaţiei" este valabilă, adică cu cît un teren este mai aproape de un oraş mare, cu atît preţul de achiziţie este mai ridicat. Spre exemplu, în  Giurgiu, 4.700 ha comasate integral sînt de vînzare la preţul de 7.000 euro/ha, iar la 70 km de Bucureşti, foarte aproape de Autostrada Soarelui, 1.600 ha pe care se află şi un lac se vînd pentru 20.000 euro/ha, datorită poziţiei acest teren fiind ideal pentru producţia de energie eoliană, cea mai în vogă afacere a momentului, spun analiştii imobiliari. În judeţul Galaţi, un teren cu o suprafaţă de 12.000 de hectare se vinde cu 3.000 euro/hectar, în condiţiile în care acolo se pot cultiva porumb, floarea-soarelui şi grîu. În plus, pe acest teren se află şi o salbă de lacuri ce pot fi exploatate după concesionare.

Statistici

Suprafaţa totală de teren cumpărată de străini pentru agricultură – firme sau persoane fizice care au şi cetăţenie română – este de maximum 300.000 de hectare, spune Adrian Rădulescu, consilier în Ministerul Agriculturii. Asta înseamnă sub 3,5% din terenul agricol al ţării. România deţine circa 9,4 milioane hectare de teren arabil, din care 500.000 hectare de livezi şi vii, conform datelor deţinute de Ministerul Agriculturii. Însă lucrăm doar 6 milioane de hectare din suprafaţa arabilă, restul de 3 milioane de hectare fiind pîrloagă, spune Adrian Rădulescu, consilier în Ministerul Agriculturii.