Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza politică declanşată în cadrul principalului partid de guvernământ aruncă în aer economia şi lasă în ceaţă o serie de măsuri care ar fi trebuit aplicate în următoarele săptămâni. Cum nu se ştie în cât timp vom avea un nou Guvern, iar vacanţa parlamentară bate la uşă, este foarte posibil ca economia să rămână “pe pilot automat” până la toamnă şi lucrurile să se complice. Indicatorii macroeconomici, în special cei bugetari, ar putea să scape de sub control, cu efecte dramatice asupra cursului leu-euro şi leu-dolar, iar fondurile europene au toate şansele să rămână doar pe hârtie. În ciuda creşterii economice record, anul 2017 ar putea fi ratat din punct de vedere economic.
Guvernul Grindeanu ar fi trebuit să implementeze deja 393 de măsuri prevăzute în programul de guvernare al PSD, dar nu a realizat decât 50. Alte 107 sunt în curs de implementare, iar 236 sunt neîndeplinite, conform Raportului privind stadiul realizării programului de guvernare pe primul semestru din 2017, elaborat de Daris Vâlcov, la cererea PSD.
Dintre acestea, câteva probleme majore, care fac obiectul mai multor măsuri din programul de guvernare, au rămas în aer după demisia Executivului. În plus, nu se ştie dacă noul Guvern va mai merge pe actualele formule sau o va lua de la capăt.
1. Fondurile europene, dezastru pe linie
Bugetul din acest an se bazează într-o mare măsură pe fondurile europene. Concret, la capitolul “Sume primite de la UE în contul plăţilor aferente cadrului financiar 2014-2010” se prevăd venituri de 20,27 miliarde de lei, circa 4,49 miliarde de euro. Suma este de 229 de ori mai mare decât banii europeni absorbiţi anul trecut. Cu toate acestea, până acum nu s-a tras niciun ban european, iar căderea Guvernului va prelungi şi mai mult această ineficienţă. Evaluarea lui Darius Vâlcov arată că din cele opt măsuri prevăzute în programul de guvernare a fost realizată numai una, respectiv semnarea rapidă a contractelor de finanţare. Celelalte şapte măsuri neîndeplinite se referă la modificarea unor proceduri care să ducă la o mai bună absorbţie. Din păcate, criza politică va prelungi adoptarea acestor măsuri, iar anul 2017 se va dovedi încă unul pierdut din punctul de vedere al atragerii fondurilor europene.
2. Stabilitatea macroeconomică, cel mai mare semn de întrebare
Chiar dacă România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, Guvernul care va fi numit în funcţie va moşteni o situaţie macroeconomică foarte grea. UE şi FMI au avertizat în nenumărate rânduri că deficitul bugetar va atinge 3,7% din PIB în acest an şi că sunt necesare măsuri pentru reducerea acestuia.
Citește pe Antena3.ro
Moneda naţională s-a depreciat deja faţă de principalele valute şi a ajuns la maximele ultimilor cinci ani. Dacă situaţia nu se va calma şi dezechilibrele macroeconomice se vor adânci, leul va slăbi şi mai mult, iar statul se va împrumuta mai scump pe pieţele internaţionale.
Noul Guvern va fi cel care trebuie să tragă linie şi să încheie acest an, iar pentru asta ar putea fi nevoit să ia măsuri drastice pentru a se încadra în deficit. Este foarte posibil să fie nevoit să renunţe la majorările salariale sau să introducă noi taxe şi impozite ca să rămână în deficitul de 3% stabilit cu Uniunea Europeană. O altă problemă este rectificarea bugetară, stabilită de Guvernul Grindeanu pentru luna august. În acest moment, nu este sigur dacă se va mai face şi ce ministere vor rămâne fără fonduri dacă aceasta va fi amânată.
3. Impozitul pe gospodărie, o invenţie românească de neaplicat
O altă promisiune rămasă în aer este legată de impozitul pe gospodărie despre care nu se mai ştie dacă va putea sau nu introdus din 2018, aşa cum prevede programul de guvernare. S-ar putea chiar ca noul Guvern să renunţe le el având în vedere criticile primite de la mediul de afaceri, consultanţii fiscali, instituţiile financiare etc. Totuşi, dacă noul cabinet va dori să respecte programul cu care PSD a câştigat alegerile, trebuie să se apuce, cu prioritate, de recalibrarea lui pentru a putea fi pus în practică. După cum se ştie, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Nu se ştie dacă cei 35.000 de consultanţi fiscali vor fi sau nu înlocuiţi cu un soft, cum a spus Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor din guvernul demisionar.
4. Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Nu se ştie când se va face
Fondul trebuia să fie funcţional la finalul acestei luni (primul semestru din 2017), însă proiectul nu a fost deocamdată depus în Parlament, deşi a fost finalizat, după cum a declarat Liviu Dragnea, pe 9 iunie. Acesta va fi alcătuit, în principal, din acţiunile companiilor de stat profitabile, iar valoarea va depăși 10 miliarde de euro. Fondul Suveran se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (cu un anumit grad de profitabilitate) singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi, potrivit programului de guvernare. Soarta Fondului Suveran este încă incertă, nu se mai ştie data la care acesta ar putea începe să funcţioneze.
5. Legea salarizării mai poate fi modificată
Deşi evaluarea PSD o dă ca îndeplinită, Legea salarizării s-ar putea reîntoarece în Parlament, iar termenul asumat, de 1 iulie, să nu mai fie îndeplinit. Legea este acum pe biroul preşedintelui Iohannis, care ar putea profita de ocazie să nu o promulge. Acesta a declarat că "îşi doreşte o analiză clară, obiectivă şi foarte bună a modului în care este conceput acest proiect. Legea salarizării se află în analiză şi, când va fi finalizată, va comunica ce decizie va lua", a anunţat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Mădălina Dobrovolschi, înainte de declanşarea crizei politice.
