Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele 16 containere cu deşeuri ajunse joi în Portul Constanţa Sud Agigea au fost reîncărcate vineri pe nava sub pavilion olandez care le aduse şi retrimise în ţara de origine, Anglia. Potrivit procurorul Teodor Niţă, care instrumentează cazul, acesta este doar unul din cele cinci transporturi care au fost făcute în ultimele şase luni. În total, în ţara noastră au ajuns astfel circa 50 de containere cu deşeuri. În ultimii ani, România a devenit o destinaţie finală a traficului cu deşeuri din cauza tarifelor foarte mici pe care le percepe pentru depozitarea lor. Dacă la noi depozitarea unei tone de deşeuri costă circa 17 euro, în Europa de Vest costurile încep de la 250 de euro, iar câştigurile din această afacere sunt consistente.
Anchetatorii vor verifica în perioada următoare unde au ajuns, prin România, celelalte containere aduse în ultimele luni. Deocamdată a fost declanşată o anchetă, iar principalii suspecţi sunt doi cetăţeni români, cu vârsta de 36 şi 33 de ani şi un cetăţean britanic de 36 de ani. Primele date arată că documentaţia de însoţire a transportului nu avea nicio legătură cu conţinutul containerelor, fiind trecute obiecte de uz casnic second hand. Vaporul a avut ca punct de plecare portul Sheffield din Anglia, la fel ca şi celelalte transporturi, dar pe parcurs containere au fost descărcate şi reîncărcate în alte porturi din Belgia, Turcia etc, pentru ca probabil să li se piardă urma. “Acest gen de transporturi declară la intrarea în ţară orice altceva decât deşeuri. Se declară combustibili derivaţi ecologici, produse second-hand, deşeuri reciclabile, ajutoare etc, iar odată trecute de vamă deşeurile ajung să fie aruncate la gropile noastre de gunoi. Nu comentez nimic legat de anchetă, dar sunt îngrijorat de aploarea fenomenului privind importurile de deşeuri. El poate fi stopat prin măsuri legislative”, a declarat pentru Jurnalul procurorul Teodor Niţă care este şi membru al reţelei europene a procurorilor de mediu şi expert la Consiliul Europei pe problem de mediu.
Ce arată documentul de însoţire
Potrivit unui document aflat în posesia Jurnalului, destinatarul celor 16 containerelor aduse în România este firma Product Development SRL din Bucureşti. Cu sediul în zona Giuleşti, ea are ca obiect de activitate principal, conform codului CAEN, intermedieri în comerţul cu produse diverse. Firma a fost înfiinţată în 2013, an în care a raportat o cifră de afaceri de 106.244 lei şi un profit de 39.729 lei. Afacerile ei încep să crească puternic în 2017, când a raportat o cifră de afaceri de 3,3 milioane de lei şi un profit de 453.255 lei, cu 13 angajaţi. În 2018 ajunge la o cifră de afaceri de 6,9 milioane de lei cu 42 de angajaţi, dar raportează în profit în scădere, de 284.703 lei. Firma are declarate 16 puncte de lucru, în Ploieşti, Braşov, Craiova, Constanţa, Ilfov etc. În ceea ce priveşte firma din Anglia care apare în documentele de însoţire a transportului interceptat de autorităţile române joi, aceasta se numeşte New Henna Traders UK LTD, cu sediul în Moon Building, Duke Street, New Basford, Nottinghshire. Potrivit paginii de facebook a companiei, ea este specializată în comerţul cu textile. Acum, ancheta urmează să stabilească dacă cele două firme sunt implicate în această afacere sau numele lor au fost utilizate ca acoperire.
Citește pe Antena3.ro
Ne înecăm în gunoaie şi nu facem nimic
În noiembrie anul trecut a avut loc a opta evaluare a ţării noastre de către experţii Consiliului Europei pe probleme de mediu, iar în urma ei au fost emise în mai 2019 un set de recomandări care cuprindeau menţiuni despre cum să se rezolve problema transferului ilegal de deşeuri. Până acum, însă, nu s-a făcut nimic, ne spune procurorul Tiberiu Niţu. Este vorba despre competenţele limitate ale comisarilor Gărzii de Mediu, de preţutul foarte mic plătit pentru depozitarea deşeurilor, de lipsa educaţiei pe probleme de mediu în şcoli etc.
700 de tone de deşeuri, aruncate în Bihor
În urmă cu câteva luni, 33 de camioane cu deşeuri textile provenite din Italia au ajuns în România pentru a fi incinerate sau reciclate. Odată intrate în ţară, deşeurile au fost abandonate în Ineu de Criş şi Vadu Crişului din judeţul Bihor. Pe fir au intrat acum Garda de Mediu şi Direcţia Regională Antifraudă Oradea. Deocamdată, firma care a realizat importul a fost amendată cu 60.000 de lei pentru desfăşurarea activităţii de colectare şi depozitare a deşeurilor fără autorizaţie de mediu. De asemenea, pe numele ei a fost depusă o plângere penală de către Garda de Mediu Bihor.
Comisia Europeană va declanşa în acest an procedura de infringement împotriva României din cauza dezastrului ecologic produs de gropile de gunoi din jurul marilor oraşe. În 2018, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) condamna România pentru că nu a închis 68 de gropi de gunoi ilegale, deşi a avut ca termen pentru aceasta anul 2009.
