Transgaz face loc pe piaţă gazelor din Marea Neagră

În perspectiva începerii producţiei de gaze naturale din Marea Neagră, România trebuie să-şi asigure infrastructura necesară preluării acestor cantităţi, care sunt estimate între 6 şi 10 miliarde de metri cubi anual. În condiţiile în care piaţa internă va deveni insuficientă, România are nevoie de conexiuni transfrontaliere, iar în acest context, ieri s-a realizat interconectarea reţelelor de gaze dintre România şi Bulgaria.

Sistemele de transport de gaze naturale ale României şi Bulgariei au fost conectate ieri, după ce austriecii de la Habau PPS Pipeline Systems au finalizat construcţia conductei principale a gazoductului. Aceasta subtraversează Dunărea, făcând legătura între Giurgiu şi Ruse. Noua conexiune transfrontalieră face parte din proiectul BRAU (Bulgaria- România-Ungaria-Austria) şi va permite exportul gazelor de la Marea Neagră spre Austria. „Lungimea efectivă a subtraversării este de 2,1 km de la grupul de robinete Comasca până la grupul similar de la Marten (Bulgaria)”, potrivit unui comunicat al transportatorului de gaze, compania Transgaz. Construcţia interconectorului a fost finanţată cu fonduri europene în valoare de 23 de milioane de euro, din care 10 milioane de euro au fost alocate lucrărilor din România şi 13 milioane de euro pentru cele din Bulgaria. Conducta Giurgiu-Ruse are o lungime de 25 de kilometri, dintre care 15,4 kilometri pe teritoriul Bulgariei şi 5,2 kilometri pe cel al României.

 Pregătiri pentru BRUA

Compania Transgaz a semnat în cursul lunii septembrie cu Agenţia Europeană pentru Inovare şi Reţele acordul pentru trecerea la faza de implementare a gazoductul BRUA.  În baza acestui acord, Transgaz a primit un grant de 179 de milioane de euro pentru lucrările de pe teritoriul României ale gazoductului. BRUA, a cărui construcţie va începe anul viitor, va lega Europa Centrală de Coridorul Sudic care aduce gazele azere din Bazinul Caspic, via Turcia, prin Grecia şi Albania. De asemenea, va permite transportul spre Austria şi UE a gazelor extrase din Marea Neagră. În România, BRUA va fi conectat cu viitorul terminal de GNL (gaz natural lichefiat), care ar urma să fie construit la Constanţa în cadrul proiectului AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România). BRUA este un proiect de aproximativ 560 de milioane de euro. Gazoductul va trece prin sudul României, pe o distanță de 528 de kilometri, iar după punerea în funcţiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 miliarde metri cubi/an înspre Bulgaria şi de 4,4 miliarde mc/an înspre Ungaria.

AGRI a fost reînviat

După mai mulţi ani de stagnare, companiile Transgaz şi SOCAR au decis să scoată de la naftalină proiectul AGRI, semnând în această vară, la Baku, un nou Memorandum de Înţelegere prin care s-a stabilit o serie de detalii pentru continuarea proiectului. Proiectul AGRI va facilita transportul a şapte miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an din zona Mării Caspice către România, prin Azerbaidjan, Georgiei, traversând Marea Neagră cu ajutorul navelor specializate în transportul gazelor naturale lichefiate. În esenţă, proiectul implică construirea a cel puţin două terminale de lichefiere pe coasta din Georgia a Mării Negre şi a unuia de dezlichefiere la Constanţa.

Chişinăul, captivul Moscovei

Nici conexiunea cu Republica Moldova nu a fost neglijată, astefl că în 2014 era pus în funcţiune interconectorul Iaşi-Ungheni. Alimentarea cu gaze naturale româneşti a Republicii Moldova este deocamdată limitată la două judeţe în absenţa unei conducte care să facă legătura cu Chişinăul. Pentru realizarea acestei prelungiri, Chişinăul ar trebui să mai investească circa 200 de milioane de euro, o sumă pe care Republica Moldova nu o poate acoperi, iar Uniunea Europeană a anunţat că va acoperi doar 5% din cheltuieli. În lipsa finanţării, construcţia gazoductului până la Chişinău este pusă la sertar pe termen lung, ceea ce înseamnă că această ţară va continua să rămână captiva gazului rusesc.

Eastering, un proiect de 2 mld. de euro

Un alt proiect la care România a aderat este gazoductul Eastring. Propus de Slovacia,  viitoarea conductă ar asigura transportul gazelor pe ruta Bulgaria-România-Ungaria (sau Ucraina)-Slovacia. Costurile proiectului Eastring sunt estimate la circa două miliarde de euro. Şi el a fost trecut în 2015 pe lista de priorităţi în domeniul energetic a Uniunii Europene, fiind eligibil pentru finanţare din fonduri comunitare.

Croaţia vrea terminal GNL

Croaţia are în proiect construirea unui terminal de GNL cu o capacitate de 10 miliarde mc/an. Acesta a reintrat pe lista de priorităţi ale Uniunii Europene recent, el fiind vechi de aproape zece ani. Iniţial, pentru realizarea lui s-a înfiinţat în 2007 o companie de proiect din care făceau parte OMV Gas International (25,58%), E.ON Ruhrgas (31,15%), TOTAL (25,58%), RWE (16,69%) şi Geoplin (1%), dar ulterior investitorii au pus pe „hold” proiectul.

Bulgaria şi Grecia, interconectate

La sfârşitul anului trecut, Bulgaria şi Grecia au semnat un acord pentru construirea unei conducte care să conecteze reţelele de gaze ale celor două ţări. Proiectul ar urma să devină operaţional în 2018 şi are un cost estimat la 220 de milioane de euro. El face parte din Coridorul Sudic, prin care se vor transporta gaze din Azerbaidjan în Italia prin Turcia, Grecia şi Albania. Gazoductul va avea iniţial o capacitate anuală între 3 şi 5 miliarde de metri cubi.

Serbia merge pe ruta bulgărească

Între Bulgaria şi Serbia se va construi un interconector cu o capacitate anuală de transport de 3,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. La sfârşitul anului trecut, compania Control Engineering OOD a fost desemnată consultant pentru acest proiect care beneficiază de o finanţare europeană de 49 de milioane de euro. Serbia importa circa 90% din necesarul de gaze din Rusia, prin intermediul Ucrainei, dar caută şi surse alternative de aprovizionare.

Începând cu anul 2020, din zona românească a Mării Negre se vor putea extrage între 6 şi 10 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce însemnă că producţia anuală a ţării s-ar putea dubla, în condiţiile în care aceasta se ridică acum la 10-11 miliarde de metri cubi.