Trenurile prind viteză la întârzieri - un an au mers, un an au stat 

Situația catastrofală a infrastructurii feroviare, dar și a parcului rulant deținut de cel mai mare operator, compania CFR Călători, transformă drumul cu trenul, de cele mai multe ori, într-un calvar. Viteza medie a trenurilor a coborât atât de mult, încât ea este astăzi sub cea înregistrată de trotinetele electrice și de biciclete. Așa se face că mersul trenurilor a devenit pur orientativ pentru pasageri. Nu știi cât te urci, nu știi când cobori. Un singur lucru este cert: îți asumi mari riscuri. Într-un an, trenurile de călători au înregistrat 423 de zile de întârziere. Dacă pentru aceste întârzieri s-ar fi plătit și despăgubiri pasagerilor, asta ar fi însemnat falimentul pentru companiile de transport. În intervalul 1 august 2020-19 iulie 2021, trenurile de călători au înregistrat 614.814 minute de întârziere, ceea ce înseamnă 423 de zile pierdute de călători prin trenuri, potrivit mytrain.ro și calculelor făcute de Jurnalul. Analiza a luat în calcul doar întârzierile raportate la sosirile în cele mai mari 30 de gări în perioada menționată.

Un nou episod al calvarului pe care trebuie să-l îndure călătorii care apelează la transportul pe calea ferată s-a petrecut  duminică, atunci când un tren care circula pe ruta Mangalia-Craiova a înregistrat o întârziere de trei ore din cauza defectării locomotivei. Într-un final, aceasta a fost schimbată, dar pasagerii au fost lăsați să îndure o temperatură de peste 30 de grade, timp în care nu au primit nici măcar apă. Singurul lucru primit de la proprietarul trenului, compania CFR Călători, au fost niște scuze.

Gara de Nord, lider detașat

Fiind cel mai mare nod feroviar al țării, în Gara de Nord din București trenurile au acumulat, în intervalul 1 august 2020-19 iulie 2021, 65.058 de minute (45 de zile) de întârziere. Media zilnică a întârzierilor în Gara de Nord a fost de 185 de minute, iar ziua cu cele mai mari întârzieri a fost cea de 24 august 2020, când s-a înregistrat un total de 1.789 de minute de întârziere. Următoare clasată a fost gara din Simeria, unde trenurile au acumulat un total de 58.463 de minute (41 zile) de întârziere, iar a treia poziție a fost ocupată de gara Roșiori Nord, cu un total de 48.218 minute (33 de  zile) de întârziere.

Ce spune legislația UE

Conform legislației UE, pasagerii ale căror trenuri au avut întârzieri mai mari de o oră, au dreptul la o compensație financiară. Astfel, în cazul unei întârzieri mai mari de 60 de minute a sosirii la destinația finală, călătorii au dreptul la rambursarea întregului cost al legitimației de transport pentru partea de călătorie care nu a fost efectuată. De asemenea, se poate opta pentru continuare sau redirecționare călătoriei, în condiții de transport comparabile, în cel mai scurt timp posibil sau la o dată ulterioară, la alegerea călătorului. În cazul în care călătorii nu optează pentru rambursare, ci pentru continuarea călătoriei, aceștia pot solicita o despăgubire minimă echivalentă cu:

• 25% din prețul legitimației de transport pentru o întârziere între 60 și 119 minute;

• 50% din prețul legitimației de transport pentru o întârziere de 120 de minute sau mai mult.

În caz de întârziere mai mare de 60 de minute la sosire sau la plecare, călătorii au dreptul la:

• informare cu privire la situație și la ora de plecare și de sosire estimată;

• mese și băuturi răcoritoare în limite rezonabile;

• cazare în cazul în care se impune o ședere de una sau mai multe nopți;

• transport până la gară, până la un alt punct de plecare sau până la destinația finală, dacă trenul este blocat pe calea ferată.

 De asemenea, dacă trenul este blocat pe traseu, compania trebuie să asigure transportul de la tren până la gară, până la un alt punct alternativ de plecare sau până la destinația finală, acolo unde și atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere fizic.

Incidenţa accidentelor feroviare ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană, unde, alături de Bulgaria, avem cele mai proaste servicii feroviare.

Din tot ce prevede legislația UE în domeniul drepturilor pasagerilor pe calea ferată, România nu aplică deocamdată nimic. Lipsa de punctualitate a trenurilor româneşti trebuia penalizată din 2007, odată cu intrarea în vigoare a dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1371 privind acordarea compensaţiilor pentru pasageri în cazul întârzierilor. Regulamentul prevedea însă că statele membre UE pot obţine maximum trei derogări de la aceste dispoziţii, de câte cinci ani fiecare. În 2019, Guvernul a uzitat de cea de-a treia derogare pentru a salva compania CFR Călători, dar din 2024 acordarea lor nu mai poate fi evitată, iar acest lucru ar putea însemna falimentul companiei.

Angajații CFR Călători - look nou, vagoane vechi

În timp ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară nu reușește să finalizeze licitațiile pentru achiziționarea de trenuri noi, la CFR Călători s-a investit în schimbarea uniformelor angajaților. De noile uniforme beneficiază aproximativ 4.000 de angajați care intră în relație directă cu publicul: personalul de tren (șef de tren, conductor, însoțitor de vagon de dormit), casieri, personalul de la informații, șefii de tură comercial, instructorii și șefii de stație etc. Lovitura de imagine pe care CFR Călători a încercat să o dea anul acesta prin schimbarea uniformelor angajaților, este însă demolată de confortul oferit pasagerilor. 

Gările unde au fost înregistrate cele mai mari întârzieri în perioada 1 august 2020-19 iulie 2021 (minute)

1. Gara de Nord București 65.058

2. Simeria 58.463

3. Roșiori Nord 48.218

4. Timișoara Nord 43.253

5. Arad 40.981

6. Buzău 26.325

7. Caransebeș 26.261

8. Brașov 25.353

9. Ploiești Sud 23.633

10. Cluj-Napoca 21.468