UE a introdus teste ADN pe alimentele din vită

Uniunea Europeană a aprobat planul pentru contracararea crizei în scandalul cărnii de cal

Uniunea Europeană a aprobat vineri seară un plan destinat contracarării crizei provocate de carnea de cal, care a fost etichetată drept carne de vită în alimente. Decizia UE prevede efectuarea de teste ADN pe alimente care ar trebui să conţină vită. “Carne de cal: statele membre aprobă planul Comisiei Europene pentru depistarea fraudelor în comercializarea produselor alimentare”, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat, precizând că măsurile vor fi implementate “imediat”. Fiecare stat membru, din cele 27, va efectua între zece şi 150 de teste “în principal la nivel de distribuitori, pe produse alimentare”, precizează comunicatul. În total, se vor realiza aproximativ 2.250 de teste, pentru a verifica dacă produse care ar trebui să fie de vită conţin carne de cal. În plus, vor fi realizate teste pe carne de cal, pentru a se detecta eventuala prezenţă a fenilbutazonei, un antiinflamator nociv pentru sănătatea oamenilor. Carne de cal a fost depistată în 29 de produse care ar fi trebuit să conţină vită, din eşantionul de 2.501 produse verificate până acum în Marea Britanie, anunţă Agenţia britanică pentru siguranţa alimentară.

Scandalul a zguduit fabrici din Europa

Scandalul cărnii de cal s-a declanşat la mijlocul lunii ianuariue, când autorităţile irlandeze au descoperit că hamburgerii vânduţi în Marea Britanie şi în Irlanda conţin carne de cal. Zeci de milioane de produse au fost scoase de pe rafturi. La începutul lunii februarie, Agenţia britanică pentru siguranţa alimentară a anunţat că lasagna, produsă de gigantul produselor congelate Findus, conţine carne de cal. De unde provenea carnea de cal etichetată drept carne de vită? Findus a cumpărat carnea de la compania Comigel, care, la rândul său, a acuzat unul dintre furnizori, societatea franceză Spanghero. La rândul  său, compania franceză a afirmat că a importat carnea din din România. Vigilente, autorităţile scoate România din situaţia de a ajunge ţap ispăşitor, după ce declanşează o anchetă, Bucureştiul anunţă că nu a găsit nereguli. Între timp, se descoperă că Spanghero a cumpărat la începutul lui ianuarie 42 de tone de carne de cal de la societatea cipriotă Draap.

Presa europeană raportează că directorul Draap, Jan Fasen, a fost condamnat la începutul lui 2012 pentru că a vândut carne de cal ce provenea din America de Sud sub denumirea de carne de vită germană halal.

Ce a învăţat România

Prima reacţie a autorităţilor în cazul cărnii de cal nu trebuie să fie supărarea, ci înţelegerea îngrijorării legitime a consumatorilor, în acest caz fiind însă necesar să fie aplicate sancţiuni dure pentru frauda comisă, a declarat premierul Victor Ponta.  “Prima reacţie, cel puţin din partea autorităţilor, nu ar trebui să fie supărarea, ci înţelegerea îngrijorării legitime a consumatorilor. Nu încercarea de a proteja companiile – dacă ar fi fost implicate companii româneşti, aş fi fost primul care ar fi reacţionat şi le-ar fi pedepsit –, cea mai importantă problemă în acest caz este încrederea publică. Este dreptul oricărui consumator să ştie că mâncarea este sigură şi că originea este clară. De aceea, frauda comisă trebuie pedepsită foarte dur şi salut poziţia Guvernului francez în acest caz”, a spus Ponta.

El a arătat că autorităţile române vor colabora pentru îmbunătăţirea procedurilor şi a standardelor europene în domeniu, pentru a fi evitate pe viitor noi fraude.

România ar fi putut fi ţap ispăşitor în scandalul cărnii de cal dacă nu ar fi reacţionat rapid şi clar. “Dacă ar fi fost implicate companii româneşti, aş fi fost primul care ar fi reacţionat şi le-aş fi pedepsit, cea mai importantă problemă în acest caz este încrederea publică. Este dreptul oricărui consumator să ştie că mâncarea este sigură şi că originea este clară”, a declarat premierul Victor Ponta.