Ultima şansă a României pentru banii UE

România are alocate 23 de miliarde de euro de la UE pentru următorii patru ani, dar autorităţile încă învaţă cum să-i atragă. Dezbaterea organizată ieri de Intact Media Group pe tema absorbţiei fondurilor europene a generat şi o serie de soluţii concrete: adoptarea Legii achiziţiilor publice, a Master Planului General de Transporturi şi o mai bună instruire a experţilor din Ministerul Fondurilor Europene.

„România figurează cu cea mai mare creştere economică din UE, dar dacă absorbţia fondurilor europene nu accelerează în lunile următoare, ne vom pune singuri piedică. S-au făcut şi greşeli. În 2011, la patru ani de la aderare, aveam doar 4% absorbţie. Sper să nu le mai repetăm. Din cele 19,5 miliarde de euro alocate perioadei 2007-2013, am piedut între 2,3 şi 3,4 miliarde de euro. Lucrurile nu merg deloc bine. Absorbţia este minimă, iar numărul de proiecte noi şi al operaţiunilor aprobate este mult prea mic. Fără o politică naţională adecvată, fără strategie şi o bună capacitate administrativă nu putem creşte. Din păcate, suntem deja la jumătatea lui 2016 şi timpul nu lucrează în favoarea României. Provocările în acest moment, traduse în priorităţi absolute, sunt asistenţa medicală, achiziţiile publice şi gestionarea deşeurilor”, a subliniat comisarul european Corina Creţu.

Ultima şansă pentru România

„Reformele nu sunt uşoare, mai ales în context electoral. Lupta politică trebuie să fie separată de munca în administraţie. Primarii din România au această mentalitate: după ce sunt aleşi, ei le ştiu pe toate”, a afirmat Corina Creţu, care a oferit şi două experienţe personale neplăcute cu privire la modul în care înţeleg alte state să abordeze absorbţia fondurilor europene, spre deosebire de România. „Am ales regiunea Nord-Est din România şi una din Polonia pentru un proiect cu fonduri europene. Cu Polonia am semnat deja, cu România încă aştept”, a exemplificat aceasta. „M-a durut inima de ce am văzut că au făcut la Budapesta, într-un an de zile, pe malul Dunării. Locuri de agrement, spaţii pentru concerte, tot felul de amenajări din fonduri europene. Eu nu înţeleg de ce nu s-a făcut nimic de acest fel pe Dâmboviţa”, a adăugat Creţu. Comisarul european a atras atenţia şi asupra altui aspect, de-a dreptul îngrijorător, mai ales în contextul discuţiilor despre viitorul UE, chiar şi asupra existenţei sale: „Vă încurajez să ne mobilizăm, este ultima şansă, istorică, să mai beneficiem de asemenea concentrare de fonduri. Vedeţi ce discuţii sunt acum la Bruxelles, există o discrepanţă din ce în ce mai mare între poziţiile adoptate de statele membre. Din 2018, bugetul UE va fi luat de la 0 şi mi-e foarte frică de faptul că nu va mai exista această pârghie financiară care ne-a ajutat să ne dezvoltăm atât de mult”, a mai spus oficialul european.

Probleme în Transporturi

O altă mare problemă este lipsa Master Planului General de Transporturi, blocat de un an de zile în Parlament. „Master Planul de Transport a fost negociat ani de zile de Comisia Europeană şi Guvernul României. În momentul adoptării şi agreării în Comisie, a doua zi trebuia să intre în implementare. Din păcate, în Parlament riscă să-şi schimbe sensul şi să nu mai îndeplinească condiţiile cerute de CE, trebuie ca Master Planul de Transport să rămână aşa cum este. Guvernul trebuie să decidă dacă-l retrage din Parlament şi mergem pentru implementare, ori Parlamentul să-şi asume responsabilitatea şi să-l adopte pentru că întârzierile vor fi foarte mari”, a spus Corina Creţu.

România nici măcar nu a notificat CE în legătură cu identificarea amplasamentelor pentru cele trei spitale regionale care urmează să fie ridicate la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova, iar lipsa hărţii medicale ar putea duce la suspendarea unor plăţi. „Au existat probleme diferite în fiecare dintre cazuri, cel mai grav este la Iaşi, unde s-a oferit de către autorităţile locale un teren, iniţial inundabil, şi acum suntem în proces de analiză între două alte variante care ne-au fost puse la dispoziţie. Mare parte din problema asta a fost neînţelegerea cu autorităţile locale astfel încât să găsim soluţii. La Craiova mai fost o problemă cu un teren retrocedat”, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene.

Absorbţia fondurilor europene este vitală pentru dezvoltarea României, în condiţiile în care 70% din investiţiile publice se fac din bani proveniţi de la UE