x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un pariu de 700 milioane lei. Cât de riscant e să investești în primării

0
Autor: Valentin Gros 26 Feb 2019 - 11:46
Un pariu de 700 milioane lei. Cât de riscant e să investești în primării JanPietruszka/Getty Images/iStockphoto Percentage background, natural colorful tone


Nu numai firmele şi persoanele fizice trăiesc pe datorie, ci şi unele autorităţi locale. În anii de criză, pentru a ieşi din impasul financiar, administraţiile locale au apelat la emisiunile de obligaţiuni. Valoarea acestora, la nivel naţional, a ajuns rapid la circa 700 milioane de lei. Astfel, s-a obţinut finanţarea necesară investiţiilor, dar în acelaşi timp, a apărut şi riscul intrării în insolvenţă, primul pas către faliment. Câteva localităţi mai mici din România s-au lovit de această problemă, dar marile oraşe, deşi pot acuza dificultăţi la achitarea ratelor scadente, sunt deocamdată ferite de un asemenea pericol pentru că au bugete consistente.

Mai multe primării şi consilii judeţene din România s-au împrumutat pentru a-şi completa bugetele. Au luat bani, în special în perioada crizei financiare, şi trebuie să returneze sumele până în a doua jumătate a deceniului următor. Mecanismul este simplu. Obligaţiunile emise de autorităţile locale sunt cumpărate de investitori de mare calibru, iar unităşile administrativ-teritoriale trebuie să returneze sumele, în rate, precum clienţii care au luat credit de la bancă. Dobânzile sunt variabile, depinzând de indicii ROBOR (rata dobânzii la care băncile oferă împrumuturi pe piaţa interbancară) şi ROBID (rata medie a dobânzii la depozite atrase pe aceeaşi piaţă).

555 milioane de lei reprezintă suma atrasă de Primăria Generală a Capitalei prin emisiuniile de titluri de valoare

Politica dobânzilor

Dacă privim din perspectiva unei bănci care a cumpărat obligaţiuni, vom observa că aceste dobânzi sunt mai mici decât cele percepute pentru creditele ipotecare, de exemplu. Teoretic, un câştig mai mic. Avantajul băncii constă însă în siguranţa plasamentului pentru că o instituţie publică este considerată mai solidă financiar decât o persoană fizică. Privind din unghiul opus, obligaţiunile autorităţilor locale oferă câştiguri mai mari decât depozitele bancare. Numai că, spre deosebire de titlurile de stat, ele nu se adresează direct populaţiei. Sunt achiziţionate de investitori mari (bănci, fonduri de investiţii etc) şi listate la Bursă. Listarea este, însă, mai mult formală, pentru că, în realitate, aceste titluri se tranzacţionează foarte rar sau chiar deloc.

Probleme la plată

În România, emisiunile de obligaţiuni s-au dovedit a fi, până acum, un pariu câştigător pentru investitorii care au mizat pe ele. Totuşi, poate apărea şi riscul neachitării ratelor de către autorităţile locale. Cel mai recent caz s-a înregistrat la Timişoara. Deşi este una dintre cele mai bogate primării din ţară, municipalitatea a achitat, în noiembrie 2018, numai o treime din sumele scadente cuvenite creditorilor, invocând reducerea încasărilor, ca urmare a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%. De asemenea, o primărie mai mică, a localităţii Siret din judeţul Suceava (împrumutată cu patru milioane de lei pe intervalul 2010-2028), a anunţat o datorie neachitată de 90.000 de lei, precizând însă că va depune eforturi pentru a plăti în câteva săptămâni. Aici, cauza invocată este neaprobarea bugetului de stat pe 2019. Tot mai multe voci autorizate avertizează asupra posibilităţii declanşării unei noi crize, fapt ce ar creşte riscul de neplată a cupoanelor de obligaţiuni. Pentru investitori, semnalele trase în ultima perioadă de economişti constituie un motiv serios de îngrijorare.

În funcţie de evoluţiile ROBOR şi ROBID, dobânzile pot varia şi cu un punct procentual, de la cupon la cupon. De exemplu, Consiliul Judeţean Hunedoara a anunţat recent, pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), că va plăti o dobândă de 4,43%, aferentă celui de-al 50-lea cupon al emisiunii pe care a lansat-o (perioada 15 noiembrie 2018 – 14 februarie 2019). Pentru cel de-al 51-lea cupon (perioada 15 februarie – 14 mai), rata dobânzii este de 3,43% pe an, şi urmează să fie achitată la 10 mai

Cine a lansat obligaţiuni

  • CJ Hunedoara a listat obligaţiunile în 2009, iar maturitatea este în 2026; suma totală împrumutată se cifrează la 31,5 milioane de lei.

 

  • CJ Alba a listat obligaţiunile în 2009, iar maturitatea este în 2026; suma totală împrumutată se cifrează la 50 milioane de lei.

 

  • Primăria Capitalei a listat obligaţiunile în 2018, iar maturitatea este în 2028; suma totală împrumutată se cifrează la 555 milioane de lei. Procedura reprezintă „rostogolirea” unor alte împrumuturi, contractate în 2005 (500 milioane de lei) şi 2015 (2,2 miliarde de lei).

 

  • Primăria Timişoara a listat obligaţiunile în 2008, iar maturitatea este în 2026; suma totală împrumutată se cifrează la 30 milioane de lei.

 

  • Primăria Alba Iulia a listat obligaţiunile în 2007, iar maturitatea este în 2025; suma totală împrumutată se cifrează la 8 milioane de lei.

 

  • Primăria Aninoasa (judeţul Dâmboviţa) a listat obligaţiunile în 2009, iar maturitatea este în 2020; suma totală împrumutată se cifrează la 3 milioane de lei.

 

  • Primăria Năvodari a listat obligaţiunile în 2009, iar maturitatea este în 2027; suma totală împrumutată se cifrează la 20 milioane de lei.

 

  • Primăria Oraviţa a listat obligaţiunile în 2009, iar maturitatea este în 2027; suma totală împrumutată se cifrează la 6 milioane de lei.

 

  • Primăria Siret (judeţul Suceava) a listat obligaţiunile în 2010, iar maturitatea este în 2028; suma totală împrumutată se cifrează la 4 milioane de lei.

Municipalităţile acuză probleme din cauza scăderii impozitului pe salarii, de anul trecut. Astfel, au pierdut sume care nu le-au fost compensate. Probabil, vor mai tăia de la investiţii pentru a-şi acoperi cheltuielile curente. Totuşi, e puţin probabil ca în viitorul apropiat, un oraş mare din România să intre în insolvenţă, pentru că primăriile din aceste oraşe au bugete solide - Gabriel Biriş, consultant fiscal

 

Explicaţie foto: Modificările legislaţiei fiscale şi întârzierea adoptării bugetului de stat creează primăriilor probleme la achitarea ratelor scadente la cupoanele de obligaţiuni

 

Citeşte mai multe despre:   obligatiuni,   locale

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru
Galerie Foto Timpul de muncă și sarcinile de serviciu sunt organizate, în România, în așa fel încât peste 2,5 milioane de persoane ocupate lucreazǎ întotdeauna sau în mod frecvent sub presiunea timpului. Cei mai mulți str...

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă
Grupul OMV Petrom a raportat pe primele nouă luni ale acestui an rezultate inferioare celor din aceeași perioadă a anului trecut, în contextul crizei COVID-19, una departe de a se fi încheiat. Profitul net a...

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici
Piaţa muncii s-a schimbat complet în ultimul an, iar candidaţii încep să facă anumite concesii atunci când vor să se angajeze, cum ar fi să accepte salarii mai mici sau posturi inferioare, potrivit unui studiu...

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi
România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană și locul 13 mondial la producția de vinuri, însă nu apare între primele 15 țări exportatoare, arată estimările Organizației Internaționale a Vinului (OIV) pe...

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere
Mulți fermieri lucrează ilegal suprafețele altor proprietari de terenuri Agricole, proprietari care încasează subvențiile agricole, iar plata pentru arendă nu este trecută la vedere în contractele de arendă, a...

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia
Inflația nu va crește iar dobânzile vor scădea în perioada următoare. Totodată, România nu va mai reveni la o blocare masivă a populației în case iar economia nu se va închide, potriviit ministrului...

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor
Taxele și impozitele reprezentau 41,1% din PIB în 2019, în statele din UE, mai reduse decât în anul precedent, când s-au situat la 41,2%, arată Eurostat. Cel mai scăzut procent a fost în Irlanda -...

Profitul celei mai mari companii româneaști de petrol se prăbușește

Profitul celei mai mari companii româneaști de petrol se prăbușește
Compania OMV Petrom a înregistrat un profit net cu 70% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 826 de milioane de lei. Veniturile din vânzări au scăzut cu 17%, până la 15,1 miliarde...

Weekendul schimbărilor. Reguli noi din 1 noiembrie

Weekendul schimbărilor. Reguli noi din 1 noiembrie
În zilele acestui sfârșit de săptămână (31 octombrie - 1 noiembrie) se vor „alinia” mai multe termene stabilite anterior ca date de intrare în vigoare a unor reglementări noi. Principalele schimbări vor...

MFP: Tratamentul anti-Covid a dublat deficitul

MFP: Tratamentul anti-Covid a dublat deficitul
Guvernul ne spune că sumele „lăsate în economie” pentru combaterea crizei au generat mai mult de jumătate din deficitul bugetar. Mediul de afaceri nu dă semne însă că ar fi beneficiat de mare ajutor,...

Cercetătorii și specialiștii sunt așteptați la primul târg de invenții și inovații din domeniul alimentar

Cercetătorii și specialiștii sunt așteptați la primul târg de invenții și inovații din domeniul alimentar
La sfârșitul lunii noiembrie va avea loc primul târg de invenții și inovații din domeniul alimentar din România, INOVALIMENT. Evenimentul se va desfășura online, în perioada 23-27 noiembrie 2020, și este...

Investițiile străine se prăbușesc

Investițiile străine se prăbușesc
Investiţiile străine directe la nivel global vor scădea cu 40% în 2020, pe fondul temerilor privind o recesiune profundă, estimează Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD). În primul...

Cîțu: Deficit peste 6% la nouă luni

Cîțu: Deficit peste 6% la nouă luni
Deficitul bugetar pe primele nouă luni din 2020 este de 67,27 miliarde de lei, sau 6,36% din Produsul Intern Brut (PIB), a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu. Potrivit acestuia, țara noastră...

Conform noii directive europene, statele membre trebuie să anunţe Comisia Europeană cu privire la orice proiect de lege ce conţine reglementări tehnice

Conform noii directive europene, statele membre trebuie să anunţe Comisia Europeană cu privire la orice proiect de lege ce conţine reglementări tehnice
Directiva (EU) 2015/1535 prin care statele membre trebuie să anunţe Comisia cu privire la orice proiect de lege ce conţine reglementări tehnice, înainte de adoptarea acestuia, îşi propune să prevină crearea de...
Serviciul de email marketing furnizat de