Un sfert din credite, sub 1.000 de lei

SONDAJ ● Bunurile de larg consum, principala destinaţie a împrumuturilor
Românii nu sînt chiar atît de îndatoraţi la bănci sau la instituţiile de credit nebancare precum s-ar crede. Doar unul din cinci are în prezent un împrumut de nevoi personale, în timp ce şapte din zece români spun că nu au luat credite în ultimii şase ani.

SONDAJ ● Bunurile de larg consum, principala destinaţie a împrumuturilor
Românii nu sînt chiar atît de îndatoraţi la bănci sau la instituţiile de credit nebancare precum s-ar crede. Doar unul din cinci are în prezent un împrumut de nevoi personale, în timp ce şapte din zece români spun că nu au luat credite în ultimii şase ani.

Numai 20% dintre români au în derulare un credit pentru nevoi personale, conform unui sondaj realizat de Grupul pentru Economie Aplicată (GEA), la solicitarea Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România. Conform rezultatelor, 71% dintre respondenţi afirmă că nu au contractat nici un împrumut pînă în momentul sondajului, în timp ce doar 20% aveau cel puţin un credit pentru nevoi personale. În ultimele 12 luni, 75% dintre cei care au solicitat împrumuturi aveau un singur credit şi aproape 20% aveau mai multe credite în paralel, potrivit sondajului.

NEVOI MODESTE. Cei mai mulţi români (58%) se împrumută pentru a-şi cumpăra bunuri de folosinţă îndelungată – combine frigorifice, televizoare, aparate de aer condiţionat. În acelaşi timp, 20% dintre cei chestionaţi spun că s-au împrumutat pentru nevoile zilnice, 18% pentru nevoi urgente şi 9% pentru a plăti alte datorii. Dintre românii care au participat la sondaj, 5% au spus că au avut nevoie de bani pentru a-şi achita facturile la utilităţi şi tot 5% dintre respondenţi, pentru a compensa o scădere a veniturilor, iar 5,2% pentru alte necesităţi medicale, precum tratament sau îngrijirea unui bolnav.

SUME MICI. Un număr de 26% dintre românii care au luat credite au contractat sume mai mici de 1.000 de lei, 22% sume între 1.000 şi 3.000 de lei. Puţin peste o cincime (21,5%) din respondenţi au luat credite cuprinse între 3.000 şi 6.000 de lei, în timp ce mai puţin de o zecime (8,7%) au luat cu împrumut sume mai mari, cuprinse între 6.000 şi 9.000 de lei. Pe de altă parte, 67% dintre cei care au aplicat pentru un credit au primit exact suma solicitată, în timp ce 25% au primit o sumă mai mică decît cea pentru care au solicitat împrumutul.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.237 de persoane din o sută de localităţi, cu o structură, după sex, de 48,4% bărbaţi şi 51,6% femei. În funcţie de vîrstă, 23% dintre intervievaţi aveau între 18 şi 29 de ani, 25% între 30 şi 44 de ani, 24,6% între 45 şi 59 de ani şi 26,6% peste 60 de ani. Marja de eroare a studiului este de +2,8%.

Statistică

Românii par că şi-au cam satisfăcut necesităţile – şi-au schimbat mobila, şi-au cumpărat bunuri de consum noi – şi le-a cam pierit pofta de împrumuturi. Această tendinţă este confirmată şi de statistică, aceasta arătînd o încetinire a creditului neguvernamental în aprilie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Concret, procentul a coborît la 64,4% faţă de anul trecut şi valoarea împrumuturilor a ajuns la 168,73 miliarde de lei. Încă se preferă creditul în valută, în special în euro, care creşte mult mai repede decît cea în lei.