Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sărăcia energetică este un factor important de marginalizare socială. La nivelul Uniunii Europene, se estimează că până la 150 de milioane de oameni se află în această situatie, în timp ce la noi sunt afectate 23% dintre gospodării. Deocamdată România nu şi-a stabilit nişte mijloace coerente şi eficiente pentru a rezolva acestă problemă, preferând să meargă pe cârpeli financiare. Legislaţia naţională nu precizează clar ce înseamnă consumator vulnerabil şi încă ne lipseşte un plan naţional de acţiuni privind combaterea sărăciei energetice.
Protecţia consumatorilor vulnerabili şi reducerea sărăciei energetice pe baza unor pieţe competitive de energie şi a unor ajutoare sociale targetate în vederea eradicării fenomenului pe termen lung trebuie să devină o prioritate şi în România. Noţiunea de consumator vulnerabil ar trebui să aibă la bază raportul dintre venituri şi cheltuielile cu energia în gospodărie şi să ţină seama de toţi factorii care ar conduce la vulnerabilizareaa acestuia. Printre aceştia se numără situaţia în care se găseşte consumatorul, factorii socio-demografici, factorii structurali şi de acces la energie, spun specialiştii. La nivel european, există multe măsuri de combatere a sărăciei energetice, atât pe termen scurt, financiare şi non-financiare, cât şi pe termen lung, iar trendul este să se meargă pe măsuri structurale pe termen lung. Vorbim aici despre acordarea de consiliere privind eficienţa energetică, de măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetic a locuinţelor, granturi pentru înlocuirea echipamentelor electrocasnice şi măsurile de informare.
Acordarea ajutoarelor, fără criterii clare
România aruncă cu banii pe fereastră, sub semnul protecţiei sociale, fără a face însă o reală protecţie a consumatorilor cu adevărat vulnerabili. În România, autorităţile acordă ajutoare pentru încălzire, însă doar 27 % dintre acestea ajung la cele mai sărace gospodării, iar restul la familii care nu au cu adevărat nevoie de ele. Deşi reglementările europene impun acordarea lor pe anumite criterii, la noi acestea sunt acordate uniform, la toată lumea. Aşa este cazul subvenţiei pentru energia termică. În ceea ce priveşte energia elctrică, în prezent, singura modalitate de a-i proteja pe cei care nu-şi pot plăti facturile este tariful social pentru consumul unei cantităţi de energie foarte mici. În lipsa unor criterii clare de definire a consumatorul vulnerabil, autorităţile au probleme în acest moment în identificarea persoanelor care au nevoie de ajutor pentru încălzire, recunosc cei de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). În loc să arunce cu banii “la grămadă”, guvernul ar putea începe o campanie largă de conştientizare publică a modului în care fiecare familie poate economisi bani din eficienţa energetică a căminului propriu. Iar ajutoarele sociale ar fi îndreptate eficient direct spre cei care suferă concret de sărăcie energetică şi financiară.
Citește pe Antena3.ro
La sfârşitul lunii ianuarie 2018, Comisia Europeană a lansat Observatorul Sărăciei Energetice pentru Uniunea Europeană, o platformă care îşi propune să reunească cele mai bune practici de combatere a fenomenului.
Sărăcie energetică faţă de combustibil, o problemă
În sensul larg, sărăcia energetică se referă la lipsa accesului la serviciile energetice, adică la reţelele de energie şi gaze. Specialişii atrag însă atenţia că acest aspect este doar o faţă a problemei pentru că trebuie avută în vedere şi sărăcia faţă de combustibil. Aceasta vizează persoanele care nu-şi pot permite servicii energetice, cum ar fi încălzirea casei la costuri accesibile. Efectul este că aceste persoane îşi restrâng consumul şi, astfel, nu apar în statistici ca având o cheltuială mare cu energia raportată la venituri. Se estimează că aproximativ 20% din populaţia ţării se află în situaţia de sărăcie energetică faţă de combustibil.
12% din populaţia României beneficiază de tarif social pentru energia electrică
Raportul între cheltuieli şi venituri, neglijat
În România, clienţii vulnerabili nu sunt vizaţi în mod eficient de mecanismul de sprijin în vigoare. Mai întâi, definiţia actuală a consumatorilor vulnerabili din România se referă numai la veniturile lor, nu şi la raportul între cheltuielile pentru energie şi venituri, atrăgea atenţia un studiu realizat de compania EMERTON la solicitare Federaţiei Patronatelor din Petrol şi Gaze (FPPG). “Această definiţie nu acoperă aşadar sărăcia energetică şi riscă să excludă multe persoane care nu reuşesc să îşi satisfacă nevoile energetic minime”, preciza studiul. În plus, sumele dedicate protecţiei clienţilor vulnerabili au scăzut constant în ultimii ani, iar aceasta se datorează, în principal, creşterii venitului pe gospodărie, în timp ce condiţiile de eligibilitate pentru acordarea ajutoarelor financiare şi valoarea ajutoarelor pentru energie nu au fost actualizate de mai mulţi ani. Astfel, acestea au scăzut de la 231 milioane de lei în 2014, la 125 milioane de lei în 2017. De asemenea, măsurile curente de protejare a clienţilor vulnerabili sunt axate preponderent pe măsuri financiare, ignorând măsurile nefinanciare (ex. condiţii clare pentru limitarea deconectărilor) sau de creştere a eficienţei energetice (ex. înlocuirea electrocasnicelor sau cazanelor ineficiente).
Strategia energetică, fără clarificări
Noua Strategie energetică nu aduce nici ea clarificări cu privire la măsurile pe care le va lua statul român pentru a proteja consumatorii vulnerabili. Definirea consumatorului vulnerabil trebuia făcută de Guvern până acum, astfel încât, de la 1 aprilie 2019, să se poată aplica Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune, prin care se instituie un sistem de sprijin financiar al consumatorilor vulnerabili energetic îmbunătăţit faţă de cel actual. Guvern a decis însă să amâne acest termen până în 2021.
Comisia Europeană ne cere definirea consumatorului vulnerabil
Comisia Europeană ar fi de acord să amâne cu un an şi jumătate infringementul pe gaze, dacă statul începe să lucreze, din nou, la liberalizarea pieţei, potrivit unor surse din industrie citate de financialintelligence.ro. Conform acestora, Comisia cere imperativ definirea consumatorului vulnerabil. Urmează să fie format un Grup de lucru comun (Guvern- Comisia Europeană), care să discute şi implementarea unui depozit de siguranţă pentru înmagazinare pe piaţa gazelor – o propunere, pe modelul pieţei energiei. La acest depozit de siguranţă, ar trebui să contribuie toţi jucătorii, iar acesta să fie gestionat de Transgaz. Potrivit surselor citate, diferenţa dintre preţul reglementat de ANRE şi cotaţiile mari din piaţă vine din obligaţiile de înmagazinare: “Furnizorii puternici cumpără gaze din intern, dar ceilalţi, mai mici, sunt nevoiţi să importe”. O altă propunere ce va fi discutată cu Comisia Europeană este să se renunţe parţial la suprataxarea veniturilor suplimentare pentru consumatorii vulnerabili. Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement împotriva României din cauza controversatei OUG 114/2018. Comisia a constat că obligarea producătorilor de gaze să vândă la preţuri plafonate (68 de lei pe MWh) timp de trei ani este contrară legislaţiei europene.
Un sfert din gospodăriile româneşti sunt afectate de sărăcia energetic, dar statul nu face nimic pentru protecţia acestora
Una din cele mai bune expuneri a situaţiei actuale a fost oferită recent de un oficial E.ON: bogaţii cu vilă şi piscină au subvenţii la gaz, iar cei săraci nu-şi pot plăti factura
