Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Piața monedelor virtuale a atins apogeul în 2017, pentru ca un an mai târziu să se afle în cădere liberă. În pofida faptului că românii s-au arătat interesați de criptomonede și dispuși să investească, tranzacțiile sunt puse sub semnul întrebării, iar băncile refuză să deschidă conturi în monede virtuale. În timp ce Banca Națională a României avertizează asupra riscurilor unor astfel de operațiuni, autoritățile au decis din acest an să impoziteze veniturile.
Românii se află în topul pasionaților de monede digitale. Aproape toți, respectiv 97% dintre ei au auzit de monedele digitale, unul din zece dețin măcar una, iar 33% vor să cumpere. Cifrele ne situează pe locul doi în Europa, după turci, și peste nord-americani, care au achiziționat criptomonede doar în proporție de 8%. În pofida faptului că această piață este slab reglementată și s-a dovedit extrem de volatilă, investitorii autohtoni își doresc monede virtuale stabile, risc minim de pierdere a banilor din cauza atacurilor hackerilor, furnizori de încredere și o poziție clară a autorităților privind legalitatea acestora.
Tranzacţiile cu monede virtuale beneficiază de un grad de anonimitate ridicat şi, prin urmare, implică riscul ca moneda virtuală să poată fi folosită în scopuri infracţionale, spun reprezentanții BNR
Tranzacții pe firmă, favorizate de lege
Tentative de creare a unei monede virtuale românești au început încă din 2014, când a apărut BitLeu, urmat de Romcoin și Moodcoin. Acestea nu mai sunt astăzi active. Mai multe strat-up-uri autohtone de criptomonede s-au deschis în ultimii doi ani deoarece taxarea profiturilor este mai favorabilă pentru companii decât în nume propriu. Prin Legea 30/2019 impozitarea criptomonedelor este clară. Dacă operațiunile se efectuează de către persoane fizice, reglementări stabilesc că se taxează doar câștigurile din tranzacționarea monedelor virtuale, cu 10%, și se încadrează la venituri din alte surse. Persoana fizică va depune declarația unică și va plăti impozitul, până la 15 martie din anul următor realizării venitului. Scutirea este acordată pentru profituri mai mici de 200 de lei, iar ceea ce depășește 600 de lei se impozitează. Dacă profiturile depășesc 12 luni x venitul lunar minim pe economie se plătește și CASS, chiar dacă persoana este deja salariată. Dacă cei care tranzacționează criptomonede sunt organizați ca microîntreprinderi, impozitarea este mai lejeră decât a persoanelor fizice. Se plătește 1% impozit pe venituri dacă firma are un salariat cu normă întreagă sau 3% dacă nu există salariați.
„Legislația este gândită pentru persoane de bună credință. Dacă un investitor nu declară veniturile din tranzacții se pot urmări încasările bancare. Toți vor să aibă bani clasici, dolari sau euro, și aceștia pot fi urmăriți. Monedele virtuale nu pot fi folosite, mulți operatori economici încă nu le recunosc.”Adrian Bența, consultant fiscal
În România nu se ştie câte start-up-uri pentru minarea criptomonedelor s-au înfiinţat şi nici câte proiecte au dat faliment sau au fost abandonate.
Gloria și prăbușirea monedelor virtuale
Piața de monede virtuale a explodat atunci când un bitcoin (BTC), cea mai cunoscută criptomonedă din lume, a ajuns în decembrie 2017 la aproape 20.000 de dolari, înregistrând un randament de 425%. Mai mult, previziunile arătau că o monedă digitală nouă aduce profit mai mare decât una deja existentă astfel că anul trecut existau 1.369 de criptomonede, cu o valoare de piață de 700 miliarde de dolari, potrivit site-ului coinmarketcap.com. Însă doar 20 de monede virtuale au avut capitalizări de piață de peste 10 milioane de dolari. Însă din cauza zvonurilor despre impozitarea lor și a unor posibile măsuri de interzicere a tranzacționării, valoarea monedelor digitale a scăzut cu circa 80%, ajungând astăzi la o cifră de capitalizare de numai 127,5 miliarde de dolari. Circa 1.000 de strat-up-uri care au investit în criptomonede au dat faliment în 2018 sau au renunțat la proiecte. Prețul BTC este în prezent de aproximativ 3.610 dolari.
