URMĂRILE PLANULUI PAULSON / Băncile aruncă pe fereastră banii primiţi

Cele 35 de bănci americane în care Trezoreria SUA a injectat 163 de miliarde de dolari vor cheltui 85 de miliarde din această sumă pentru a plăti dividende acţionarilor proprii în următorii trei ani, cu permisiunea autorităţilor.

Alte 40 de miliarde de dolari sunt datorate de giganţii financiari către actuali sau foşti directori executivi. În plus, alte 20 de miliarde de dolari au fost puse deoparte de cele trei bănci de investiţii rămase nefalimentate pentru bonusuri pentru anul în curs. Potrivit Washington Post, Guvernul a injectat sumele respective pentru deblocarea creditelor, adică împrumutării companiilor aflate la ananghie. După toate adunările, doar 20 de miliarde de dolari mai rămân pentru sprijinirea împrumuturilor în economia reală. Dar şi aceştia sunt folosiţi pentru achiziţii de alte bănci sau companii aflate în dificultate.

BANI PENTRU BUFFETT
Trezoreria americană a fost de acord cu plata dividendelor, deoarece suspen­da­rea plăţii acestora ar fi determinat băn­cile să nu mai intre voluntar în programul de salvare. "Întregul scop al programului este să crească creditarea şi in­jec­tarea de capital în piaţă. Dacă banii sunt folosiţi pentru dividende, contrazice sco­pul programului", a spus senatorul de New York, Charles E. Schumer, care a ce­rut Guvernului să suspende plăţile de dividende.

Cele nouă mari bănci prezente în program sunt Citigroup, Bank of America, JP Morgan Chase, Merrill Lynch, Goldman Sachs, Morgan Stanley, State Street Corp, Bank of New York Mellon şi Wells Fargo. Deşi principalii acţionari sunt fonduri de pensii sau fonduri mutuale, există şi câ­ţi­va bogătani care îşi vor rotunji bine conturile. Printre aceştia sunt Warren Buffett, acţionarul majoritar la Wells Fargo, şi prinţul saudit Alwaleed bin Talal, cu porţie bună din Citigroup. Anumite bănci vor plăti dividende mai mult chiar decât vor primi de la Trezorerie. Bank of New York Mellon a primit 3 miliarde de dolari de la autorităţi şi va plăti 275 milioane de dolari acţionarilor în acest trimestru şi are proiectată o sumă de 3,3 miliarde în următorii trei ani. Câteva bănci au acceptat reducerea dividendelor. SunTrust din Atlanta, care a convenit un ajutor de 3,5 miliarde de dolari, a acceptat reducerea dividendelor trimestriale de la 272 mili­oane de dolari la 188 milioane de dolari.

VALOAREA MEA N-O ARE NIMENEA...
Giganţii financiari ajutaţi de statul american pentru a se redresa au datorii de peste 40 de miliarde de dolari către foşti sau actuali directori după neplata unor compensaţii băneşti şi pentru fondurile de pensii speciale ale executivilor de anul trecut, potrivit Wall Street Journal. Astfel, JP Morgan Chase are obligaţii neonorate de 8,5 miliarde de dolari, Goldman Sachs datorează 11,8 miliarde de dolari către directori executivi, iar Morgan Stanley trebuie să achite între 10 şi 12 miliarde de dolari. Dar acestea nu sunt totul. Ajungând aproape falimentare, cele trei bănci de investiţii încă funcţionale, Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Merrill Lynch, şi-au pus deo­parte ca bonusuri pentru acest an alte 20 de miliarde de dolari. Cinci trimestre consecutive de pierderi care totalizează peste 41 de miliarde de dolari şi o scădere a capitalizării cu 70% nu au fost de ajuns să determine directorii Merrill Lynch să renunţe la bonusuri. Banca, ce va fi cumpărată de Bank of America pentru un preţ subevaluat, de 50 de miliarde de dolari, a pus deoparte 6,7 miliarde de dolari pentru compensările pe anul acesta. Goldman Sachs a alocat şi ea 6,85 mi­liarde de dolari, iar Morgan Stanley, 6,44 miliarde de dolari. În acelaşi timp, chiar şi foştii angajaţi ai falimentatei Lehman pot primi bonusuri. Potrivit Bloomberg, banca japoneză Nomura, ce a achiziţionat Lehman Europe, a promis bonusuri angajaţilor, în vreme ce Barclays, cum­părătoarea Lehman America de Nord, are la dispoziţie un fond de 2,5 miliarde de dolari pentru bonusuri.

INFLUENŢAREA MARTORILOR LA BEAR STEARNS
Toate acestea se întâmplă în momentul în care doi foşti manageri de fonduri de hedging ai Bear Stearns, a cincea bancă americană de investiţii, au fost acuzaţi de procurori că au încercat să "influenţeze" martorii în cursul investigaţiei ce urmărea să afle posibilele fraude sau înşelarea investitorilor cu privire la sănătatea fondurilor pe care le gestionau.

"Chase a primit recent finanţare de 25 de miliarde. Ce efect va avea asta asupra părţii de afaceri şi cum va schimba asta politica noastră de creditare?" Aceasta era întrebarea pusă lui James Dimon, boss-ul de la JP Morgan, la patru zile după infuzia de capital. Iar Dimon a spus că el crede că JP Morgan ar trebui să fie mai activă pe partea de achiziţii şi că, după cumpărarea Bear Stearns şi Washington Mutual, vor mai veni şi altele.