Voucherele de vacanţă au prelungit sezonul pe litoral, au crescut vânzările la munte şi staţiunile balneo, dar și în zone mai puțin vizitate până în 2018. Toți hotelierii și touroperatorii au lăudat voucherele, pentru creșterile semnificative care s-au înregistrat în toată economia României, nu doar în turism. Guvernul Cîțu a reușit să le elimine definitiv, la finalul săptămânii trecute, punându-le cap de listă în topul tăierilor de austeritate. Nicio instituție publică nu va mai acorda vouchere de vacanță în 2021. În schimb, Rusia abia acum a preluat modelul din România, tocmai pentru a genera creștere economică, după ce s-a putut analiza impactul acestei măsuri în țara noastră, din ianuarie 2018 până în prezent.
Este greu de crezut că un bugetar care primește un voucher de vacanță în valoare de 1.450 de lei va merge singur în vacanță, cheltuind doar banii de voucher. De obicei, această sumă este doar imboldul pentru a pleca de acasă și de a alege o vacanță în țară, cu familia. Suma cheltuită pentru transport, cazare, masă, distracție, suveniruri și altele cel puțin se dublează față de valoarea voucherului. De la această situație concretă au pornit calculele, atunci când s-a lansat ideea voucherelor de vacanță. „La un număr de 5.300.000 de angajaţi care au contract de muncă, la care se vor adăuga aproximativ 600.000 de funcţionari publici, dacă numai 10% din cei aproape 6 milioane de angajaţi ar primi vouchere de vacanţă în valoare de jumătate din suma maximă, adică 3.000 de lei, va fi o infuzie de capital de 400 de milioane de euro anual în industria turistică”, a explicat, pentru Jurnalul, Mirela Matichescu, preşedinte interimar al Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), în iunie 2015. Lupta pentru a se acorda aceste tichete pentru călătoria pe teritoriul României a durat aproape zece ani, până când fostul ministru al Turismului Mircea Titus Dobre a reușit să obțină Hotărâre de Guvern, în iunie 2017, pentru bugetarea și acordarea lor, din ianuarie 2018. Rezultatele s-au văzut din primul an: 2018 a înregistrat cel mai bun rezultat financiar din ultimii zece ani, iar trendul crescător a fost susţinut şi în anul 2019. Capătul de sezon 2018 a fost considerat cel mai bun din ultimii 15-20 de ani, iar situația s-a repetat în 2019, când s-au înregistrat creșteri și mai mari. În 2018, turismul a crescut cu peste 25% față de anul anterior, iar creșterile au continuat în 2019, cu peste 15% față de 2018. Agențiile de turism au înregistrat doar în 2018 creșteri de vânzări cu peste 40%. Astfel, banii nu s-au întors doar în turism, ci în întreaga economie.
Rezultate verificate trei ani la rând
Tichetele de vacanţă au determinat în ultimul an atât prelungirea sezonului estival, înregistrându-se creşteri ale vânzărilor cu precădere în lunile mai, iunie şi septembrie, aceeaşi tendinţă fiind observată şi pentru staţiunile montane şi cele balneoclimaterice. Suma de 1.450 de lei a acoperit, în cele mai multe cazuri, doar o mică parte din prețul unei vacanțe, dar a-nsemnat foarte mult pentru a determina românii să facă turism în țară. Calculele financiare au fost făcute de la început în privința impactului pe care voucherele îl vor avea asupra creșterilor din industria ospitalității, dar și în privința creșterii economice pe care o vor genera, iar rezultatele au fost pe măsura așteptărilor. Au fost mulțumiți atât cei peste 1,2 milioane de bugetari care au beneficiat de ele, cât și toți cei care au afaceri în turism și în domeniile conexe, dar mai ales statul român, care a-ncasat mult mai mult la buget și a scăpat de o mare parte din evaziunea fiscală. Totul a mers foarte bine în 2018 și 2019, iar anul trecut, voucherele de vacanță au salvat industria ospitalității de la dezastru. Doar la finalul anului trecut a-nceput o campanie de denigrare a voucherelor, care ar fi distrus, de fapt economia, conform „analiștilor” care s-au exprimat împotriva acestora, pregătind terenul pentru eliminarea lor. După un an de certuri pentru prelungirea acordării voucherelor de vacanță, acestea au fost eliminate pentru totdeauna, vinerea trecută, de Guvernul Cîțu.
Sistemul a fost îmbunătățit peste graniță
Rezultatele excepționale pe care le-au adus la noi voucherele de vacanță au determinat Rusia să preia și să adapteze modelul, pentru a-și consolida economia. „Rușii nu au prea multe oportunități de a vizita acum prea multe destinații turistice din Europa, așa cum nici turiștii străini nu pot vizita Rusia. Guvernul a adoptat o nouă măsură, pentru a încuraja turismul în Rusia: statul acordă 20.000 de ruble pentru fiecare turist care își vizitează țara și se cazează pe teritoriul Rusiei. Nu este o sumă mare, este echivalentul a circa 270 dolari, dar este o încurajare pentru a călători în țară. Banii aceștia se întorc în economie, în mod evident”, a explicat Excelența Sa, Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România. Banii nu se dau sub formă de vouchere, ci fiecare turist care se cazează pe teritoriul Rusiei și demonstrează că a călătorit va primi înapoi această sumă, ceea ce înseamnă o îmbunătățire a sistemului implementat la noi, în primul rând pentru că toți locuitorii sunt încurajați să călătorească în țară, astfel încât mai mulți bani se vor întoarce în economie.
Banii se întorc înzecit în economie
Rusia are peste 140 de milioane de locuitori iar efortul bugetar va fi mult mai mare decât în România, mai ales pentru că nu este vorba despre vouchere acordate doar unui număr limitat de persoane, cum a fost în România, unde doar bugetarii primeau un astfel de tichet de vacanță, în valoare de 1.450 de lei, anual. Cu toate acestea, calculele pe care le făcuse fostul ministru al Turismului Mircea Titus Dobre când a depus amendamente la legea Turismului, în martie 2020, în calitate de parlamentar, arătau tocmai încasările care urmau să fie generate de creșterea valorii și a numărului de vouchere, dacă s-ar fi acceptat ca aceste beneficii să fie date și în sectorul privat. Astfel, calculele pe care le-au făcut rușii se bazează pe o creștere economică demonstrată deja în România, pornind de la o sumă modică acordată celor care călătoresc în interiorul țării. Banii se întorc înzecit în economie. Acest mecanism a fost mult mai greu de înțeles de fostul nostru ministru al Finanțelor, actualul premier Florin Cîțu.
Mai mulți turiști în România au cheltuit mai mulți bani pentru vacanțe și călătorii, plătind inclusiv pentru servicii conexe turismului și generând creșteri semnificative în alte sectoare economice, mai ales în industria alimentară și în agricultură.