Zăcămintele de sub Marea Neagră ne îndepărtează de ruşi

După ce  OMV Petrom şi compania americană ExxonMobil au anunţat în urmă cu câţiva ani descoperirea unui zăcământ de gaze în apele româneşti ale Mării Negre, evaluat recent la peste 100 de miliarde de metri cubi, acum a venit rândul celor de la Lukoil să anunţe o descoperire importantă. După evaluările preliminare, zăcămintele descoperite de ruşi depăşesc 32 de miliarde de metri cubi.

Rezultatele explorărilor făcute în zona off-shore românească sunt tot mai încurajatoare şi, chiar dacă până la începerea extracţiilor vor mai trece câţiva ani, ele asigură României un confort pe termen lung vis-a vis de  de Federaţia Rusă în ceea ce priveşte securitatea energetică. Până acum au fost concesionate 10 perimetre off-shore, dar Agenţia Naţională a Resurselor Minerale are în plan să mai scoată la licitaţie şi alte perimetre, mai ales că ultima sesiune de licitaţii a avut loc în 2010.

Ruşii forează cu succes

Reprezentanţii companiei ruse Lukoil au anunţat că au descoperit în perimetrul Trident din Marea Neagră prezenţa unor zăcăminte de gaze ce depăşesc, după primele evaluări 32 de miliarde de metri cubi. Potrivit vicepreşedintelui companiei Lukoil, Vladimir Nekrasov, care s-a aflat în aceste zile la Bucureşti, cercetările vor continua atât prin lucrări de exploatare seismică, cât şi prin noi forări cu sonda de prospecţiuni. Conform contractului de concesiune, perimetrul este exploatat de un consorţiu în care, alături de Lukoil, se mai găsesc Romgaz şi compania americană Pan Atlantic  Petroleum Ltd. În prezent, cota de participare a companiei Lukoil este de 72%, PanAtlantic deţine 18%, iar Romgaz 10%. Consorţiu mai avea în concesiune un perimetru în Marea Neagră, Est Rapsodia, dar la începutul lunii februarie cele trei companii au anunţat că renunţă la explorarea lui după ce datele obţinute nu le-au convins că trebuie continuate investiţiile.

Petrom-Exxon, marii căştigători

Aceasta este cea de-a doua mare descoperire de gaze în Marea Neagră, după cea a OMV Petrom şi ExxonMobil din 2012. La vremea respectivă zăcământul era estimat între 42 şi 48 miliarde metri cubi, dar la începutul acestui an Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a anunţat că zăcământul, care a fost descoperit în zona de mare adâncime a blocului Neptun, depăşeste 100 de miliarde de metri cubi de gaze. Investiţiile celor două companii în acest proiect au depăşit 1,3 miliarde de lei.

Planurile Transgaz

Conducta care va aduce gazele din Marea Neagră în sistemul național de transport va costa circa 255 de milioane de euro, va avea o lungime de 250 de kilometri şi ar trebui să fie gata în 2019-2020. Mai departe, gazul ar putea fi preluat pe două posibile rute, conform planurilor companiei  Transgaz. Fie de coridorul sudic de transport unde se prevede dezvoltarea reţelei de la tărmul mării pe direcţia Podisor-Corbu-Hateg-Horia, fie dezvoltarea coridorului central, pe direcţia Isaccea-Onesti-Coroi-Hateg-Horia. În funcţie de creşterea producţiei off-shore se are în vedere şi dezvoltarea suplimentară a reţelei  prin construirea unei rute prin centrul României şi realizarea unei noi interconectări cu Ungaria. În plus, Transgaz ia în calcul şi dezvoltarea unui culoar estic de la Onesti care ar permite gazelor din Marea Neagră  să ajungă şi în Republica Moldova.

Valoarea estimată a zăcămintelor  identificate pînă acum acoperă necesarul de consum al României pentru mulţi ani în condiţiile în care acesta a scăzut constant, ajungând la circa 12  miliarde de metri cubi