Este povestea fabuloasă a unui cuplu de români care a stat 6 ani în Spania. Nu la căpșuni, cum am fi tentați să credem. Norocul le-a surâs, și în 2011, la loteria de Crăciun, au câștigat o sumă considerabilă, 400.000 de euro.
Soții Lazăr s-au hotărât să se întoarcă în țară și să investească jumătate din bani în agricultură. “Am stat și am prospectat piața din Slatina. Ca să începi ceva cu comerțul de haine nu renta, pentru că spațiile comerciale au prețuri mai ceva ca în Capitală. Pe mâncare, monopol au marile marketuri, fast-food-uri sunt din 10 în 10 metri, baruri, din 3 în 3... așa că ne-am orientat spre agricultură și am ales căpșunile”, spune Mihai Lazăr. De pe cei 6.000 de metri pătrați, anul trecut slătineanul spune că a scos o producție modestă, din cauza inundațiilor și a grindinei. În jur de 15 tone, dar din acestea aproape nouă au fost afectate de capriciile vremii. Anul acesta se așteaptă la 25 de tone de căpșuni, dacă în răstimpul rămas până la maturarea fructelor vremea nu le joacă feste.
Căpșuna românească abia „face ochi”, importurile curg
La ora aceasta, cam toate căpșunile de pe piață sunt din import. Sunt aduse din Italia, Grecia, Turcia. „Prețurile cu care angrosiștii cumpără de afară sunt de dumping. Au cumpărat cu un euro kilogramul de la importatori, iar în două săptămâni, când ies ale noastre, își vor permite să dea cu 50 de eurocenți kilogramul. Eu cu cât să vând? Mai jos de 10 lei nu pot lăsa. Am investit 200.000 euro până acum în exploatație. Nu pot lăsa din preț, că dau faliment. Sunt deza¬măgit! Mi se pare o idee bună ca hipermarketurile să fie închise duminica. Producătorii autohtoni ar fi protejați.”
Oradea-Viena vs Oradea-București
Producția autoh¬tonă de căpșuni nu acoperă nici măcar 2% din necesarul românilor. Ștefan Szilagyi este un întreprinzător bihorean. Înfiin¬țează plantații de căpșuni, dar și produce... 50 de tone la hectar. În total, orădeanul face în jur de 300 de tone pe an, pe care le exportă în Austria și Germania, fie proas¬pete, fie congelate.
Legumicultorii s-au orientat spre culturi mai profitabile
Cultura de căpșuni este una de agricultură extremă, iar cei care se apucă de ea sunt, în general, tineri care au lucrat în străinătate și au revenit acasă ca mici antreprenori. Cei mai mari producători de căpșuni sunt în sudul țării, la Hotarele, în județul Giurgiu. Mulți dintre legumicultori s-au reprofilat și în solare au trecut pe căpșuni. Ei sunt cei care concurează firav acum în piețe cu cele din import, până ce apar căpșunile de câmp, spre sfârșitul lui mai.