Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În contextul în care în România vorbim tot mai des despre păduri rase de pe faţa pământului haotic şi în bătaie de joc, alternativa cultivării plantelor energetice este soluţia salvatoare. Sunt culturi care se maturizează în câţiva ani, iar rezultatul se numeşte biomasă, vestită pentru puterea ei calorică ridicată.
Pauwlonia, aluminiul lemnului I se spune aşa chiar datorită faptului că este mai uşor. De exemplu, o treime din greutatea stejarului şi jumătate din cea a pinului, calculată la aceeaşi lungime de trunchi. Este unul dintre avantajele principale care fac ca acest arbore să fie foarte bine valorificat în diferite industrii: mobilă, construcţii navale, aeronave, seifuri, cutii de ambalare, hârtie, placaj etc. Arborele acesta este o plantă energetică şi tocat are un punct de aprindere de patru ori mai mare decât alţi copaci tradiţi-onali, iar biomasa se foloseşte pentru fabricarea peleţilor şi a brichetelor. Paulownia înfloreşte abundent primăvara, cu flori mari violet-albastre, producân-du-se din el o miere deosebit de aromatică şi valoroasă din punct de vedere nutritiv. Poate fi folosită şi ca plantă furajeră sau cu rol decorativ.
Business de 25.000 euro/ha
Pauwlonia este copacul cu cea mai rapidă creştere din lume. Deşi se valorifică din anul al şaselea de cultură, este una dintre cele mai profitabile afaceri agricole. Puskas Sandor, consultant în domeniu în Oradea, spune că profitul pe hectar poate ajunge până la 40 de mii de euro, în funcţie de preţul de achiziţie la metru cub de materie uscată. „Pauwlonia are nevoie de o anumită tipologie de sol, anume să nu fie argilos. Este foarte impor-tant pentru primul an, când i se măresc rădăcinile, să fie udată. Zece litri săptămânal. Nu este un copac pretenţios. Un puiet este în jur de patru euro, iar pe un hectar intră în jur de 500 de copăcei. În cel de al şaselea an, ajunge la 25-30 cm diametru. Pentru producerea de cherestea, se pot planta între 500 şi 600 de copaci Paulownia la hectar, iar pentru biomasă se poate ajunge la 1.100 de copaci la hectar”, spune Puskas Sandor.
Costuri versus profit
Pentru a vedea rentabilitatea acestei culturi am putea face o simulare pentru 25 de ha. Cultura este mai profitabilă de la 10 ha în sus. Presupunând că nu avem terenul şi îl cumpărăm la un preţ mediu de 3.000 euro/ha, ar însemna un cost la acest capitol de 75.000 euro. Puskas Sandor susţine că marele avantaj în culturile ener-getice este faptul că investiţia se face o singura dată, la început, chiar dacă pentru recuperarea investiţiei şi intrarea pe profit se aşteaptă cinci ani. Pentru început, în cazul Pauwlonia, este nevoie să se aibă în vedere împrejmuirea terenului, ceea ce înseamnă şi asta un cost destul de mare. La 25 de hectare cu loturi de câte cinci hectare, de exemplu, costurile cu împrejmuirea se duc la 25.000 euro. La acestea se adaugă costurile puie-ţilor, 500 pe hectar. La 4 euro unul, investiţia în copăcei la 25 de hectare se ridică la 50.000 euro. Punem la socoteală şi cheltuielile cu sistemul de irigaţii, apă şi cu un generator de curent, 3.000 de euro. Tragem linie şi ajungem la o investiţie pe 25 de hectare de 180.000 euro. Pare mult, dar, după cinci ani, aceşti bani, deşi blocaţi atâta timp, se dovedesc o investiţie foarte bună. Presupunând că aceşti bani îi luăm de la bancă, la o dobândă de 12%, reiese că băncii returnăm după cinci ani, 300.000 euro. În anul al şaselea, copacii se taie, iar la 25 de hectare, cu un venit de minimum 25.000 euro/ha, înseamnă că din această afacere am scos 625.000 de euro, din care rămânem cu un profit curat de 325.000 de euro.
Legea plantaţiilor agricole este blocată deliberat
Citește pe Antena3.ro
Alexandru Benko, cel care a implementat cultivarea salciei energetice, un alt soi de copac energetic, şi în România, ne spune că proiectul actului normativ există, dar de ani buni este blocat. „Chiar de curând am avut discuţii cu repre-zentanţi ai Ministerului Agriculturii. Există în continuare temerea că prin încurajarea unor astfel de culturi este afectată agri-cultura tradiţională, alimentară”, a precizat Alexandru Benko.
Salcia energetică, o altă alternativă la Pauwlonia
Spre deosebire de Pauwlonia, salcia este folosită în mod special pentru biomasă. Alexandru Benko ne explică faptul că acest tip de copac este experimentat de 50 de ani în continuu de cercetători în Suedia, iar soiurile aduse de el în România acum 10 ani sunt sub licenţă suedeză. Salcia are o creştere rapidă şi o putere calorică înaltă, iar terenul pe care se poate cultiva nu este unul pretenţios, ba chiar este recomandat să se cultive pe terenuri degradate care nu corespund culturilor alimentare. Alexandru Banko spune că există la înfiinţarea culturii o tehno-logie nu foarte complicată, dar care trebuie folosită pentru pregătirea pământului. La Miercurea Ciuc a fost prima plantaţie de salcie ener-getică. Cea mai neindicată zonă pentru cultivare este Dobrogea. Salciei îi merge bine în zonele subcarpatice şi intracarpatice.
Două kg Paulownia este echivalent cu un litru de motorină. Putere calorică = 18.830 KJ
Absoarbe într-un an 48 tone de CO²/ha, echivalentul a 100.000 km parcurşi de un autoturism şi produce 75 tone de oxigen, echivalentul unei cantităţi zilnice de oxigen necesar pentru 205 oameni.
În România sunt în jur de 500.000 de hectare de teren degradat care poate fi cultivat cu plante energetice. Pe 1.000 de hectare din ţară s-au înfiinţat culturi de salcii energetice.
Spre deosebire de Pauwlonia, puieţii de salcie energetică nu trebuie imprejmuiţi. Animalelor nu le place, tocmai datorită salicinei prezente in plantă, care o face acră. Dar salicina este un element foarte important. Ea face ca tocătura de salcie să reziste in ani, acţionează ca un conservant. Costurile infiinţării unei culturi de acest gen este intre 1.700-2.000 euro.
Alexandru Banko, cultivator
În primul an se taie doar pentru întreţinere, nu pentru a scoate profit. Apoi în anul al treilea se poate spune că începe amortizarea investiţiei. În al treilea an se scoate 30 t la hectar, iar tona se vinde cu minimum 40-45 euro. Cultura odată înfiinţată are o durată de viaţă de 25 de ani, ceea ce înseamnă că de la anul 3 în sus, din doi în doi ani, cum este recomandată recoltarea, se obţine doar profit.
