Ferma de prepeliţe, o afacere de nişă

În România, aşa cum o ştim, cu consumatori săraci, dornici mai degrabă să cumpere produse proaste, dar ieftine, dezvoltarea unor afaceri cu produse alimentare neobişnuite pentru meniul tradiţional ar părea o nebunie. Trei tineri au demonstrat contrariul, iar reuşita s-a numit… ferma de prepeliţe.

Aproape 50 de mii de ouă pe zi
Lucian Stancu are 40 de ani şi a pornit afacerea aceasta acum patru ani cu câteva zeci de păsări, dar cu un atu. Lucra de ceva ani în vânzări alimentare către marile lanţuri de magazine. A studiat piaţa în 2012 şi a văzut că sunt câteva afaceri care la vremea aceea ar fi mers. În top, pe lângă păstrăvării… fermele de prepeliţe! S-a apucat de treabă şi a pus pe picioare în Băbeni, în satul Pădureţu, la marginea pădurii Zmeoaica din judeţul Vâlcea, cea mai modernă fermă de profil din ţară. „Ferma este una modernă, complet automatizată.
Am făcut tot ce este aici doar cu bani personali şi credite bancare. Anul acesta vreau pentru partea de procesare să accesez o sumă cât mai mare.” Lucian Stancu spune că se străduie ca tot ce produce să fie cât mai natural. Furajele sunt fără hormoni de creştere, nu foloseşte antibiotice şi soluţii injectabile. În plus, ferma la care acum lucrează câteva zeci de angajaţi din Pădureţu are abatorul propriu. De altfel, sunt doar două în ţară pentru prepeliţe. La Băbeni şi în Constanţa. Acum, în ceea ce priveşte carnea de prepeliţă discutăm de un segment de nişă deocamdată. Se consumă acum puţin, dar piaţa e în creştere, va dura câţiva ani până când vom avea un consum de carne de prepeliţă similar cu al altor ţări europene.

Avantajele creşterii prepeliţelor comparativ cu alte păsări sunt multe: cresc foarte rapid (ating maturitatea la 5-6 săptămâni), consumul mic de hrană, cantitatea mare şi continuă de ouă (chiar 350 pe an), carnea şi ouăle au un conţinut scăzut de grăsimi şi colesterol.

Rol terapeutic recunoscut
Se folosesc 120-240 de ouă, în cure pentru afecţiuni digestive, cardiace, renale, ale ficatului şi bilei, pentru anemie, diabet, colesterol crescut, imunitate, tuse, astm bronşic şi urticarie. Curele se întrerup 21-120 de zile şi se pot relua de 3-4 ori. Numărul de ouă consumate este în funcţie de afecţiune. Ouăle se administrează dimineaţa pe stomacul gol, înainte de micul dejun. Este recomandat să fie înghiţite crude şi cu gălbenuşul întreg, fără sare sau zahăr.

Pateu de ficat, ouă murate şi maioneză

Lucian Stancu a declarat război total E-urilor. „Suntem în faza în care am reuşit să facem pateul fără niciun fel de chimicale şi lucrăm la mărirea termenului de valabilitate al produsului. Aşa ceva nu mai este pe piaţă. Am fi primii. La maioneză, încă mai lucrează inginerii noştri alimentari pentru a găsi reţeta optimă. Da, vor fi produse ceva mai scumpe, dar sănătoase, garantat. Tot ce este în fermă este controlat sanitar-veterinar de autorităţi”, spune Lucian.

Micii fermieri din zonă i-au devenit furnizori
Ferma din Vâlcea lucrează şi cu micii fermieri din zonă care cresc prepeliţe. „Suntem şi noi, sunt şi ei în avantaj. Mulţi s-au supărat că nu le-am colectat ouăle. Păi, mulţi ar vrea fără acte, avize, or noi nu lucrăm aşa. Cei cu care am făcut contract iau furajele tot de aici, să fim siguri că ştim ce mănâncă pasărea aia.”

Livrări la domiciliu de la Fundeni
Şi la Fundeni, lângă Bucureşti, doi fraţi, medici veterinari, au înfiinţat tot acum patru ani o fermă pentru creşterea prepeliţelor. Nu are anvergura celei din Vâlcea. Funcţionează, de altfel, şi pe un alt principiu, cel al livrărilor la domiciliu. Alexandru Dumitru, unul dintre cei doi fraţi, spune că totul a pornit dintr-o joacă, după ce a vizionat un film pe YouTube legat de creşterea prepeliţelor. „Cei care vor să se apuce de aşa ceva să ştie că punctul cel mai sensibil care trebuie acoperit este cel al livrărilor. Cui vinzi marfa? Altfel, e simplu, cu 1.000 de lei începi ferma. Cumperi incubatoare, cuşti şi îi dai drumul. Dar, fără un plan cu cap, rişti să dai chix, să produci şi să nu câştigi mai nimic.”

4.000 de prepeliţe iarna
Este efectivul pe timp de iarnă. Paradoxal, dar afacerea merge mai bine iarna. „Vara, oamenii se profilează pe salate, deci uită de ouăle de prepeliţă sau pleacă în concedii. Drept urmare, ne-am învăţat lecţia, vara reducem efectivul la 2.000 sau chiar sub… Este genul de afacere în care te gândeşti de 10 ori până sa faci o mişcare. ”

Prea mici pentru supermarketuri
Acesta este şi problema micilor fermieri. Produc prea puţin pentru a satisface cererea lanţurilor de magazine şi atunci nu pot încheia contracte cu acestea. Chiar şi aşa, fraţii Dumitru se gândesc să se extindă şi să acceseze programul Micul Fermier pentru 50 de mii de euro. Ar vrea să folosească banii pentru o nouă hală de 1.500 mp.

Carnea de prepeliţă ajunge la consumatorul final undeva la un preţ pe kilogram de 50 lei. Preţul unei caserole cu 24 de ouă variază între 6,5 lei şi 11 lei la magazin.