Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trenurile de mare viteză vor rămâne un vis interzis românilor pentru multă vreme. Starea precară a infrastructurii feroviare şi ritmul lent în care se fac reparaţiile fac ca trenurile să circule astăzi mai prost ca în urmă cu 50-60 de ani. În timp ce în lume se bat recorduri de viteză care în urmă cu câţiva ani păreau de neatins, noi concurăm cu melcul. În România, trenurile au cea mai mică viteză medie din Europa şi înregistrează întârzieri-record. Pentru a păstra actuala viteză, CFR SA ar trebui să investească 1,69 miliarde de lei, iar pentru a atinge viteza de proiectare iniţială suma ar urca la 113 miliarde de lei.
În prezent, raportul dintre viteza maximă de circulaţie a trenurilor pe calea ferată (Ve) şi viteza de proiectare iniţială (Vpi) este subunitar, de 0,828, potrivit companiei CFR SA. Păstrarea actualului raport (Ve)/(Vpi) necesită investiţii cifrate la 1,69 miliarde de lei, în condiţiile în care, în urmă cu doi ani, pentru păstrarea acestui raport compania CFR SA trebuia să facă investiţii de 1,59 miliarde de lei. Din cei 1,69 miliarde de lei care ar trebui investiţi, 840 milioane de lei trebuie alocaţi pentru întreţinerea liniilor, 250 milioane de lei pentru întreţinerea instalaţiilor, iar pentru reparaţiile capitale ale liniilor şi instalaţiilor - 600 milioane de lei. Anul acesta, pentru întreţinerea infrastructurii publice feroviare s-a alocat un buget-record de 1,416 miliarde de lei, cu 500 milioane de lei mai mult decât în 2018.
Întoarcerea la locomotiva cu aburi costă
Pentru a putea atinge din nou viteza de proiectare (raportul Ve/Vpi să devină unitar), cea din urmă cu zeci de ani, avem mult timp de aşteptat. Valoarea investiţiilor pe care trebuie să le facă CFR SA este de 113,12 miliarde de lei. Suma este una astronomică, în condiţiile în care anul acesta pentru programul de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii feroviare şi a staţiilor de cale ferată s-au alocat doar 13,5 miliarde de lei. Din cele 113 miliarde de lei, 94,37 miliarde de lei lei ar trebui alocaţi pentru reparaţiile capitale ale infrastructurii feroviare. Suma ar permite recuperarea restanţelor la acest capitol care înseamnau anul trecut 9.908 km de linie de cale ferată şi 9.181 km de terasament, lucru care ar permite ridicarea restricţiilor de viteză. De asemenea, 18,74 miliarde de lei ar trebui alocaţi pentru reabilitarea podurilor şi podeţelor, în condiţiile în care 65% dintre ele au durata de funcţionare expirată.
Având în vedere că în acest an Produsul Intern Brut al României este estimat să ajungă la circa 1.000 de miliarde de lei, investiţiile pentru creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor ar trebui să ajungă la peste 11% din PIB.
Încă 2 mld. lei pentru a atinge normalitatea
În schimb, pentru creşterea raportului (Ve)/(Vpi), astfel încât trenurile să meargă cu viteza de 160 km/h, ar mai trebui investiţi suplimentar încă două miliarde de lei. Acum, rutele pe care trenurile de călători pot circula cu această viteză sunt doar câteva. Cea mai lungă rută, 225 km, este Bucureşti – Constanţa, a cărei reabilitare a costat circa un miliard de euro, a durat opt ani şi s-a lăsat anul trecut cu un dosar la DNA.
Citește pe Antena3.ro
În 2018, viteza medie comercială a trenurilor a fost de 55,7 km/h pentru trenurile InterRegio şi de 39,2 km/h pentru cele Regio, iar întârzierile au totalizat în 2017 circa 5 milioane de minute, ceea ce înseamnă că am pierdut pe calea ferată 10 ani din viaţă.
