Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dintre statele balcanice, România este cel mai puțin vulnerabilă la un eventual colaps al economiei grecești, iar cel mai mult de suferit ar avea Bulgaria, potrivit unui raport al Morgan Stanley.
"Băncile grecești au o cotă semnificativă în sistemele bancare din Bulgaria, Serbia și România, însă expunerea cea mai mare este în Bulgaria. În timp ce impactul economic direct al unei eventualei ieșiri a Greciei din zona euro pare gestionabil, considerăm că băncile sunt, de departe, cel mai serios canal potențial de contagiune", se afirmă în raportul departamentului de cercetare al Morgan Stanley.
Circa 14% din businessul băncilor grecești se derulează pe piețele din sud-estul Europei, arată banca americană. În regiunea menționată, băncile grecești au o cotă de piață de circa 25%, operațiunile lor fiind finanțate cu depozite de aproximativ 15 miliarde de euro.
Băncile grecești reprezintă 33% din creanțele externe în Bulgaria, 23% în Serbia și 18% în România, se arată în raportul citat. "Riscul unor ieșiri mari de depozite ale băncilor grecești din aceste țări este principalul mecanism potențial de contagiune. În cazul unei crize de lichiditate, este probabil că va fi nevoie de intervenția autorităților naționale", spun autorii raportului.
Un factor de risc suplimentar pentru Bulgaria este acela că exporturile către țara vecină Grecia reprezintă circa 3,8% din PIB, în vreme ce, în cazul Serbiei și României, exporturile către Grecia reprezintă doar 0,4%, respectiv 1,1% din PIB.
"Băncile din România și Serbia sunt mai puțin expuse la riscurile legate de rostogolirea datoriilor pe termen scurt, în timp ce Bulgaria pare mai vulnerabilă, din cauza faptului că 80% din datoria sa totală externă brută are maturități scurte", mai spun experții Morgan Stanley.
De altfel, anul acesta, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara că, deși o eventuală ieşire a Greciei din zona euro reprezintă un pericol mare, pe care BNR îl are în vedere, având și instrumente de combatere a efectelor negative, contagiunea la nivel bancar ar fi limitată, întrucât este vorba de bănci româneşti cu capital grecesc.
Isărescu a arătat, referindu-se la o eventuală contaminare a sistemului bancar românesc, că aceasta ar fi limitată, fiind vorba de bănci româneşti cu capital grecesc, autorizate şi supravegheate de BNR, şi nu de bănci greceşti, adică de sucursale locale ale unor bănci din Grecia, autorizate și supravegheate de banca centrală elenă.
Guvernatorul a admis că înrăutățirea situației financiare a Greciei ar avea un oarecare efect negativ asupra băncilor româneşti cu capital grecesc, dar a subliniat că acesta ar fi mult diminuat faţă de situaţia în care aceste instituţii ar fi sucursale locale ale unor bănci din Grecia.
"Sunt bănci româneşti, autorizate în întregime de BNR, supravegheate de BNR (...) În cazul băncilor greceşti am văzut un comporatament exemplar şi din partea acţionarilor, şi a managementului şi a direcţiei de supraveghere din Grecia", a arătat Isărescu.
Cu alte cuvinte, este cu totul altă situație față de criza financiară și bancară din Cipru din 2011, când sucursala românească a Bank Of Cyprus, autorizată și supravegheată de banca centrală din Cipru și de autoritățile cipriote, s-a confruntat cu un val de retrageri de depozite, iar clienţii nu au avut acces la depozite timp de aproximativ o lună, doar sumele din conturile curente fiind accesibile prin intermediul cardurilor de debit.
Chiar și așa, tot s-a găsit o soluție. Marfin Bank, o altă bancă cu capital cipriot, dar având statutul de subsidiară, adică de banca românească autorizată și supravegheată de BNR, a preluat o parte din activele și pasivele sucursalei de la București a Bank of Cyprus. Ulterior acestei măsuri, clienții Bank of Cyprus au recăpătat acces la depozitele lor.
