Sectorul energetic are nevoie de 35 miliarde de euro pentru investiţii în următorii 10 ani, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. "Calculele noastre arată că avem nevoie de 3,5 miliarde de euro anual pentru noi exploatări şi dezvoltarea reţelelor existente", a declarat ministrul la un seminar organizat de BCR. De unde vor veni banii? "Companiile au un mare potenţial dacă vor deveni mai transparente, mai puţin corupte. Dar trebuie să atragem şi capital străin pentru că cel autohton nu are forţa necesară. Capitalul străin se duce unde sunt condiţii optime, trebuie să le oferim un mediu atractiv pentru a veni să investească aici", a mai spus ministrul Energiei.
Banii sunt necesari şi pentru obţinerea independenţei energetice. Guvernul vrea ca România să devină independentă energetic până în anul 2020, când va avea o producţie de gaze şi energie electrică mai mare decât consumul. Acum, România ocupă locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte independenţa energetică, după Danemarca şi Estonia.
Nu ne afectează criza din Ucraina
Populaţia României nu va avea de suferit de lipsa gazelor naturale în această iarnă, în cazul în care Rusia nu ar mai furniza gaze, spune Răzvan Nicolescu. "În cazul celui mai greu scenariu, populaţia României nu va avea de suferit. De asemenea, nici utilităţile care asigură încălzirea şi apa caldă nu vor fi afectate în această iarnă. Avem şi opţiunea de a trece unele unităţi pe păcură. Avem acum un stoc de 10 milioane de metri cubi de gaze ", a spus ministrul Energiei. Producătorii interni de gaze vor fi obligaţi să vândă pe piaţa centralizată o parte din producţia lor în perioada 15 iulie 2014 - 31 decembrie 2018, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 35/2014.
Începând cu data de 15 iulie 2014 şi până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliaţii acestora, au obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate din România, nediscriminatoriu şi transparent, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale din producţia proprie, destinată consumului intern, în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.
BERD al doilea investitor la Electrica
Listarea Electrica a fost un model de succes şi este un exemplu pentru cum companiile pot face rost de bani pentru investiţii şi dezvoltare. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a devenit al doilea cel mai mare acţionar al Electrica după statul român, investind 75 milioane euro în oferta publică iniţială încheiată miercuri, iar al treilea acţionar este grupul financiar olandez ING, potrivit ministrului pentru Energie. "Al doilea acţionar al Electrica, după stat, este BERD cu 75 milioane euro, iar al treilea este ING, care a participat prin mai multe entităţi", a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. El a arătat că din cota de aproape 21% revenită retailului, 11% a fost atrasă de investitorii mici de retail (cu subscrieri de până la 20.000 de acţiuni fiecare - n.r.), iar 10% de investitorii mari de retail (peste 20.000 de acţiuni pe tranşa de retail). Oferta publică iniţială a Electrica a constat în vânzarea a 177,188 milioane de acţiuni noi, reprezentând 105% din numărul total de acţiuni existente ale companiei anterior operaţiunii. Statul va transfera astfel către privaţi un pachet reprezentând 51% din acţiunile Electrica.