Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Misiunea Băncii Naţionale a României (BNR) este de a asigura funcţionarea sistemului bancar, dar nu are ca scop protejarea vreunei bănci sau a acţionarilor.
„Când băncile au avut pierderi, ele au fost suportate de acţionari. }inta BNR ţine de specificul activităţii bancare. Banii de credite vin de la deponenţi. Pentru BNR este extrem de important să se asigure că banii din credite sunt daţi înapoi nu pentru acţionari, ci pentru a fi restituite depozitele“, a spus viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu. În România există 3,8 milioane de persoane fizice debitori ai băncilor şi 17,1 milioane de depozite. Viceguvernatorul BNR a mai precizat că banca centrală şi-a asumat, alături de instituţiile statului, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei, realizarea unui studiu de impact asupra sistemului bancar şi derularea unei dezbateri publice privind procesele colective împotriva băncilor pe clauze abuzive.
Reglementări unitare
Banca Naţională a României vrea ca procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare să aibă cale de atac la Înalta Curte de Casaţie, ca o excepţie de la lege, potrivit viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu.
„Nu este nici o problemă să ai o primă instanţă la tribunal şi prin excepţie să ai cale de atac la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“, a spus Olteanu. Acesta a precizat că deciziile judecătoreşti privind clauzele abuzive au impact asupra unei mase largi de populaţie, având aplicare naţională, iar Înalta Curte ar putea asigura şi o practică unitară. Asociaţia Română a Băncilor a solicitat Ministerului de Justiţie ca în cazul proceselor privind clauzele abuzive să se permită o derogare, astfel încât ultima instanţă să fie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi nu Curţile de Apel, aşa cum predeve noul Cod Civil.
Legislaţie neclară
Guvernul a decis să amâne până la jumătatea anului introducerea în legislaţie a unei prevederi din noul Cod de Procedură Civilă, care ar permite asociaţiilor de consumatori şi ANPC să ceară în instanţă anularea clauzelor considerate abuzive.
Alexandru Nicolae Păunescu, directorul Direcţiei Juridice a BNR, a spus că există trei condiţii care trebuie îndeplinite simultan pentru ca o clauză să fie declarată abuzivă, respectiv să nu fie negociată cu clientul, să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor sau să dea dreptul unei părţi să modifice în mod abuziv o clauză din contract. Au apărut avocaţi care încurajează clienţii să dea în judecată băncile acuzând clauze abuzive. „Responsabilitatea este de partea cui? Aş zice că de partea ambelor părţi. Băncile au vândut, în multe cazuri, dacă se poate spune, pe gratis, făcând analiză de credit formală sau superficială, bazându-se pe consemnarea unor garanţii care de multe ori erau discutabile sub aspectul evaluării şi executării, şi în zilele noastre avem această dovadă. Clienţii au dat dovadă de o lipsă de diligenţă şi au fost neatenţi la termenii contractuali, manifestând o atitudine superficială“, a spus Păunescu.
Pe de altă parte, Mihail Meiu, reprezentantul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a declarat că există un mare dezechilibru între puterea de negociere a unei bănci şi a unui client. „Puterea de negociere a consumatorului este aproape zero. Este adevărat că el poate să aleagă între mai multe bănci, dar şi acolo unde se duce găseşte aceeaşi atitudine. Practic sunt contracte preformulate“, a precizat Meiu.
