Cariera - Romania se muta la serviciu

Opt ore de munca nu mai sunt de mult suficiente pentru romanul din clasa mijlocie, angajat intr-o firma privata, multinationala sau cu capital romanesc. Avem, oficial, o noua categorie de oameni, cei dispusi sa-si petreaca la birou peste jumatate din zi pentru o cariera solida.

Le numim ore suplimentare, desi, daca facem suma, ar trebui poate sa le spunem "saptamani" sau "luni suplimentare". Le facem de la 7 ani, numai ca atunci se numesc teme si meditatii. In facultate, se numesc activitati extracurriculare sau practica. In societatea capitalista, munca peste program este un lucru de la sine inteles, acceptat, dar si remunerat corespunzator. Este, mai ales, parte a unei culturi organizationale pe care, mai repede sau mai incet, o vom asimila.

Totul a pornit de la firmele mari, multinationale, care au adus in Romania, pe langa beneficii, un alt stil de a munci. "Unele companii multinationale, venite in tara in urma cu multi ani deja, ofereau extrem de multe avantaje - posturi de munca interesante, cu un management modern, un loc de munca placut, instruire, politici de resurse umane avantajoase atat pentru firma, cat si pentru angajati, un salariu foarte bun si prestigiul de a lucra intr-o astfel de companie. De aceea, chiar daca volumul de munca era mai mare, orele suplimentare nu constituiau un efort psihologic prea mare. Chiar daca, in prezent, mult mai multe dintre firme ofera astfel de avantaje, s-a pastrat aceasta perceptie cum ca un loc de munca bun merita chiar si o investitie majora din timpul nostru", explica Georgeta Panisoara, doctorand in psihologie si cadru didactic la Universitatea din Bucuresti.

CONSUM. Intr-o companie mare opt ore de munca nu sunt intotdeauna suficiente, ne spune Georgeta Panisoara, pentru ca angajatul, pentru a ocupa un post interesant, trebuie sa realizeze o diversitate de sarcini si sa-si asume responsabilitati creative, iar toate acestea sunt consumatoare de timp. In Romania se munceste mai mult si mai bine ca acum 10 ani, crede Claudiu Ciortea, permanent placement manager la Adecco Romania. "Statul peste program este o cerinta implicita a managementului. Statul peste program se plateste cu siguranta in domeniul productiei, in cel manufacturier. La nivel de manageri, problemele se pun in mod diferit: sunt zile in care lucram mai putin si zile in care lucram mai mult. Nu exista o pontatoare la usa", spune Claudiu Ciortea.

ANGAJATUL FERICIT

Dintr-un studiu realizat de IMAS in martie-aprilie 2006 reiese ca circa 40% dintre manageri muncesc peste program. "Pentru posturile manageriale este necesar ca angajatul sa aiba la dispozitie timp pentru reflectie, pentru creativitate si pentru subordonatii sai, deoarece in calitatea sa de manager el trebuie si sa faca si o serie de activitati mai putin «palpabile»: sa motiveze angajatii, sa le acorde feedback etc. Angajatul trebuie sa aiba timp si pentru familie, sa nu uitam ca un angajat fericit poate fi un angajat mai eficient. Asadar, nu intotdeauna secretul eficientei consta in a face ore suplimentare, desi unele ore suplimentare pot atrage intr-o oarecare masura eficienta", spune Georgeta Panisoara. Potrivit unui sondaj realizat in decembrie 2005 de CURS pentru Jurnalul National, 84% dintre angajati ar prefera sa munceasca peste opt ore pentru un salariu mai mare. Totusi, potrivit aceluiasi sondaj, 52% dintre cei care fac ore suplimentare nu sunt platiti pentru ele, femeile fiind, in acest caz, in dezavantaj fata de barbati.

REPER

CV. Foaia de hartie pe care ne rezumam viata profesionala, este primul contact pe care il avem cu angajatorul. Forma acestuia este deosebit de importanta, pentru ca un CV pe care cititorul nu gaseste la prima privire informatia de care are nevoie este un CV care trebuie cel putin imbunatatit. Primele lucruri pe care trebuie sa le treceti in CV sunt informatiile de contact. Acestea includ: prenumele, numele, adresa fizica si cea de e-mail, precum si cel putin un numar de telefon. NUMELE SI PRENUMELE. Este primul lucru pe care trebuie sa-l vada cel care citeste CV-ul. Prin urmare, nu scrieti mai intai numele, apoi prenumele. Initiala tatalui nu este necesara. Se recomanda redactarea numelui si a prenumelui cu majuscule si/ sau caractere ingrosate, iar marimea fontului trebuie sa fie mai mare decat restul literelor. ADRESA. Trebuie sa fie cea la care aveti resedinta sau domiciliul. Nu uitati sa mentionati orasul si codul postal, pentru ca postul la care doriti sa aplicati poate presupune multe deplasari sau detasari. De asemenea, daca aplicati la un post din strainatate, treceti si tara. Numarul de telefon fix trebuie trecut impreuna cu prefixul. De asemenea, nu uitati sa scrieti numarul de telefon grupand cifrele prin puncte, pentru a fi mai usor de citit. Nu uitati: treceti numai numerele de telefon la care sunteti disponibil. Nu este nevoie ca numarul de telefon de la adresa unde aveti domiciliul sa fie trecut in CV. Adresa de e-mail trebuie scrisa cu litere mici. Aveti grija la redactarea adresei de e-mail, pentru ca o singura greseala o poate face de neutilizat.