Cum poţi să fii freelancer în România? Reţeta succesului pentru 1,5 milioane de persoane

De aproximativ trei ani are nevoie un freelancer român ca să ajungă să se întreţină din bani pe care îi câştigă de la companiile străine, susţin cei din domeniu. Perioada se va micşora, în curând, deoarece mulţi conaţionali şi-au dovedit profesionalismul şi vesticii îi apreciază la fel ca pe cei de la ei.

Acum trei ani, Miruna Sfia, grafic designer, a ales freelancing-ul, iar de un an are doar clienţi din afară, mai ales din America. “Nu a fost voit. Oamenii m-au recomandat şi s-au creat relaţii. Ulterior am constatat că prefer aşa, fiindcă pe proiectele din afară provocările sunt mai mari şi bugetele sunt şi ele mult mai mari”, ne-a detaliat Sfia.

Companiile de afară nu fac nicio diferenţă între români şi străini, ai noştri fiind priviţi cu respect de către cei care deţin un business, ne-a spus Roxana Nasoi, Mobilizer pe România al platformei de freelancing Upwork. Ea însăşi este, din 2008, freelancer în copywriting şi web design, lucrând mai mult pentru străinătate. În acest mod ea a obţinut bani de buzunar şi suficientă experienţă, încât anul trecut a fondat, alături de alţi parteneri, o afacere în web design.

Preferăm contractul de muncă

Totuşi, diferenţe există. Principala ţine de mentalitate şi de atitudine, cred reprezentanţii companiei de resurse umane Lugera. “Românii preferă să fie angajaţi, ideal cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Tinerii au puţin curaj să îşi deschidă propriul business sau să activeze ca freelanceri, doar 15,6% din numărul total de PFA-uri fiind deschise de tinerii de până în 29 de ani”, au explicat reprezentanţii Lugera.

În America, ţara cu cei mai mulţi freelanceri, 34% dintre angajaţi (peste 34 de milioane) activează astfel, iar în România doar 7%. Noi suntem departe şi de tendinţa din Europa, unde, în 2012, una din patru persoane (peste 8,5 milioane) era freelancer, se scrie într-un studiu al Forumului European al Profesioniştilor Independenţi.

În plus, freelancerii din vest sunt mai binre pregătiţi şi au mai multă experienţă, deoarece au mai multe şcoli şi cursuri private, ne-a menţionat Matei Stoicovici, Marketing Coordinator la compania de training Dale Carnegie Training România. El este freelancer, din 2002, fiind specializat pe pe branding, identitate şi comunicare vizuală.

Venituri ca în Vest

Câştigurile românilor sunt la acelaşi nivel ca ale străinilor. În cazul specialiştilor din IT, veniturile încep să se alinieze şi la noi la reperele internaţionale, apreciază reprezentanţii Lugera. De altfel, preferă freelancingul: trainerii, consultanţii în management, instalatorii, pictorii şi traducătorii, graficianii, IT-iştii, cameramanii, fotografii şi copywritererii etc. Unii dintre cei mai căutaţi freelanceri sunt din IT, design, programare, creare de aplicaţii, marketing şi SEO, copywriting şi social media, precum şi de big data (analiză de date pe eşantioane extinse).

Ca să lucreze cu firmele din străinătate, pentru români cel mai simplu este să colaboreze prin intermediul site-urilor de freelancing. Cele mai cunoscute asemenea platforme sunt în străinătate. Printre acestea se numără Upwork, Toptal, Elance, Freelancer, Craigslist, Guru, 99designs, Peopleperhour, Ftreelance Writing Gigs, Demand Media, College Recruiter, GetACoder, iFreelance şi Behance. Pe lângă acestea, în ultimii patru ani au apărut şi câteva site-uri româneşti de freelancing: Rolancer, Microjoburi şi Congrazie. Pentru a deveni membru pe un astfel de site, este de ajuns să se creeze un cont, conectat la un ID de Paypal sau la un cont bancar. În schimb, freelancerii cu experienţă preferă să lucreze cu clienţii care vin din recomandări decât să liciteze pe aceste site-uri. Problema este că pe site-urile de freelancing sunt indieni, chinezi sau pakistanezi dispuşi să lucreze şi la o fracţiune de cost faţă de români, a subliniat Matei Stoicovici.

Deşi se poate lucra bine în străinătate, combinând platforma Skype, pentru a telefona, şi email-ul, pentru a obţine contracte pe termen lung, este important ca freelancerul să viziteze ţările unde are asemenea obiective. “Şi atunci ai de ales dintr-un număr mai mare de proiecte şi le poţi alege pe cele care sunt cel mai aproape de direcţia în care vrei tu să te dezvolţi”, a subliniat Sfia.

Lupul singuratic

Pentru Roxana Nasoi, a fi freelancer înseamnă în primul rând să fii “un lup singuratic”. “Nu vrei să fii asociat cu echipe izolate sau să fii <> cu o sumă fixă pe lună. Vrei să creşti, să ai cât mai multe proiecte şi cât mai variate”, a mai spus Nasoi.

Astfel, un freelancer are clienţi pe termen lung cu care lucrează lunar, dar şi clienţi ocazionali sau proiecte-fulger din care pot face bani frumoşi. “Rapiditatea şi eficienţa combinate ar trebui să coste dublu dacă în loc de timpul normal de execuţie ai la dispoziţie doar jumătate”, a adăugat Nasoi.

Un freelancer are şi o idee distorsionată a ceea ce înseamnă weekend, pentru că îşi poate alege o altă zi de odihnă. “Trebuie să fii auto-didact la maximum: o etică profesională prin care tratezi cu respect şi atenţie fiecare client, un program stabilit în care eşti productiv la turaţie maximă, auto-educaţie privind domeniile de activitate şi ce poţi face ca să fii în top mereu, o continuă îmbunătăţire pentru a nu stagna şi a nu rămâne în urmă”, a completat Nasoi.

Le place să se chinuie

Freelancerii sunt oameni educaţi, pasionaţi, care nu se mulţumesc cu ceea ce oferă companiile sau care nu lucrează bine într-un birou cu colegi. “Le place să se chinuie, asta e clar, pentru că viaţa de freelancer nu este una uşoară. Sunt cu zâmbetul pe buze şi vorbesc cu entuziasm despre proiectele câştigate. Le place competiţia. Şi nu se lasă. Petrec timp în cafenele cu laptopurile, în hub-uri”, arată Nasoi.

În plus, sunt oameni muncitori, care vor să încerce şi altceva decât viaţa de angajat, freelancing-ul nefiind pentru oricine. “Freelancing-ul e ca o carieră: începi de jos, îţi alegi una-două industrii conexe şi complementare, şi treptat creşti”, a mai spus Nasoi.

Trebuie să ştie să vândă

Pentru a avea succes, freelancerii trebuie să fie atenţi la relaţia cu clientul şi la bunul-mers al lucrurilor. “Aş include aici abilităţi bune de comunicare, de relaţionare, negociere, customer care şi chiar de vânzări. (...) Apoi, evident, să livrezi calitate şi timp de execuţie cât mai bun, ca să susţii promisiunile”, a punctat Stoicovici.

Este important şi ca freelancer-ul să setezi nişte limite în relaţia cu clientul şi să deţină controlul în relaţia cu clientul. “Să lucrezi întotdeauna cu avans, să fii ferm şi onest în ceea ce promiţi că faci. Am văzut mulţi freelanceri care se lasă influenţaţi, chiar conduşi, de client, devenind un simplu tool care mută pixeli dintr-o parte în alta, în cazul designerilor. Nu e în regulă. În felul acesta normal că preţul tău va fi unul mic, fiindcă valoarea pe care o oferi e zero. Clientul te plăteşte pentru expertiza ta, pentru viziunea ta bazată pe experienţă, nu doar pentru execuţie”, a arătat Sfia.

Dacă un freelancer are curajul să argumenteze o decizie conrară cu ceea ce doreşte client, îi va câştiga respectul acestuia din urmă. “Pe termen lung, clienul va şti că poate avea încredere în tine, fiindcă ştii ce faci şi îţi pasă de proiectul lui suficient încât să îl contrazici, din când în când. Iar un om de genul acesta e mai greu de înlocuit decât unul care doar execută”, a explicat Sfia.
În plus, freelancerii trebuie să ştie să-şi gestioneze foarte bine bani, ca să nu rămână fără finanţe, când au mai puţine proiecte.

Cei mai buni profesionişti

Alte aspecte la care să fie atenţi freelancerii sunt stăpânirea cât mai multor cunoştinţe în domeniul lor profesional, începând de la o informare continuă despre trenduri, soft-uri şi tehnici folosite etc. “Trebuie să fii în permanenţă curios şi să te documentezi foarte bine. Aici intervine mult şi partea auto-didactă”, a precizat Stoicovici.

În plus, freelancerul este responsabil de felul în care îşi organizează timpul, cum şi cu ce sumă factureaza propriul timp. De exemplu, Sfia spune că cel mai greu i-a fost să înveţe să îşi organizeze timpul eficient. “Când nu mai lucrezi la program fix, e foarte uşor să cazi în extreme - fie să lucrezi prea mult, fără să mai ai grijă de tine (uiţi să mănânci, să dormi, nu îţi mai acorzi timp liber şi tot aşa), fie să cazi în partea cealaltă şi să ai zile când nu munceşti, fiindcă nu ai chef”, a detaliat Sfia.

De asemenea, este important să ştie şi când să se oprească şi să ia o pauză. “Dacă iei clienţi prea mulţi deodată şi munceşti prea multe ore zilnic, la un moment dat o să oboseşti şi o să clachezi. Iar apoi o să-ţi ia săptămâni, poate, să îţi revii - deci ai de pierdut”, a mai spus Sfia. Dacă un freelancer are prea multe proiecte, munca pe care o livrează va fi de calitate mai slabă, fiindcă nu se va mai putea concentra şi va face greşeli. “Deci valoarea muncii tale scade, ceea ce pe termen lung te va afecta”, a subliniat Sfia.

Următorul pas este propria firmă

După ce lucrează cu zeci sau sute de clienţi, următorul pas pentru un freelancer este să îşi facă o echipă şi să devină team leader şi project manager. Pasul final este de a-şi înfiinţa o firmă, în Romania sau în altă ţară.

“Nu am rezistat doar ca freelancer. Mi-am dorit să ies puţin din modulul de <>. În continuare îmi place să lucrez din cafenele, să ies din ţară de câteva ori pe an şi sî vizitez, să fac networking de calitate, să-mi vizitez prieteni din alte ţări, doar că am avut nevoie de un obiectiv mai puternic pentru următorii şapte ani”, a mai detaliat Nasoi.

Aşa că anul trecut ea a trecut oficial la statutul de antreprenor şi de proprietar de business, cu o echipă în spate, cu asociaţi şi birouri de execuţie. “Mi-a luat ceva timp până am găsit combinaţia perfectă de oameni cu care poţi lucra şi poţi face lucruri extraordinare, iar acesta e doar începutul”, a continuat Nasoi.

Pe lângă aceste activităţi, ea mai este ambasador Elance (în prezent numită Upwork), de trei ani, pentru care susţine evenimente şi consolidează o comunitate de freelanceri în Bucureşti. Din primăvară, ea a predă branding într-un incubator de afaceri din cadrul Universităţii Alternative.

Care sunt tendinţele

Ca tendinţă generală, freelancing-ul este în continuă ascensiune, pentru că reprezintă într-adevăr o variantă de încredere faţă de serviciile standard, executate de firme sau companii mai mari, în care de multe ori procesele sunt mult mai complicate şi întortocheate, costurile mult mai mari, timpul de execuţie mai lung, dar câteodată şi calitatea livrată este mai bună, crede Matei Stoicovici.

Faptul că lucrează cu clienţi din străinătate le permite freelancerilor noştri să înveţe şi să contribuie cu ceva la modul în care se schimbă lucrurile. “În cazul meu, pot să contribui la modul în care se creează aplicaţiile care încep să fie parte din viaţa noastră. Pe aplicaţii mobile, de exemplu, în State se întâmplă lucruri extrem de interesante - mai ales în zona de sănătate şi nutriţie. Practic ceea ce fac ei acolo acum urmează să ajungă la noi peste câţiva ani”, a arătat Sfia.

Obligaţi să achite impozit pe profit şi contribuţii

Freelancerii au obligaţia să îşi declare toţi bani pe care îi câştigă, din care vor plăti Fiscului un impozit de 16%. Această regulă se aplică şi pentru banii câştigaţi prin intermediul platformelor online specializate, sumele brute, cele încasate înainte de plata comisionului catre platforma online pe care se activeaza. Pentru acestea din urmă, freelancerii nu sunt obligaţi să emită facturi clienţilor şi nici să încheie contracte. Le-ar fi imposibil, deoarece prin acestea ei execută servicii către foarte mulţi clienti, majoritatea persoane fizice, de la care se incaseaza sume de câteva sute de lei. Astfel, ca să dovedească faptul că au primit bani, freelancerii au nevoie doar de extrasul de cont sau situatia financiara pe care le pun la dispozitie de aceste platforme.

Dacă freelancerul are contract de muncă, el nu va mai achita contribuţiile, ci doar impozitul de 16%. Dacă nu este angajat, el va plăti contribuţia la pensii (26,3%) şi cea pentru sănătate (5,5%). Suma plătită drept contribuţie la pensii este limitată, prin Codul fiscal. În acest an, aceasta poate fi între 222 şi 3.176 de lei, lunar, în funcţie de nivelul veniturilor.