Cumpărăm români din Spania?

Oficialii români şi spanioli s-au întâlnit la Palatul Parlamentului astăzi pentru a prezenta soluţii de aducere acasă a românilor care au emigrat în Spania în ultimii ani. Ministerele Muncii din ambele ţări caută fonduri europene pentru muncitorii români care se vor întoarce din Spania.

Deşi pare un mesaj disperat al guvernului spaniol în timpuri de criză, spaniolii nu prea ar avea motive să scape de muncitorii din ţara noastră. Deşi Spania a fost încă de la începutul crizei economice ţara cea mai afectată de căderea pieţelor, având cea mai mare rată a şomajului, Guvernul spaniol recunoaşte că prezenţa muncitorilor români este benefică pentru economia ţării. Românii fac muncile pe care spaniolii le refuză chiar şi pe timp de criză, iar contribuţia lor la Produsul Intern Brut este semnificativă.

Directorul general al Serviciului public de ocupare din Spania, Francisco Javier Orduna Bolea, a afirmat în cadrul întâlnirii de astăzi, de la Palatul Parlamentului, că prezenţa românilor în Spania a avut o contribuţie importantă la PIB şi este în continuare benefică în ocuparea locurilor de muncă. Mai mult, Estanislao de Grandes Pascual, ambasadorul Spaniei la Bucureşti, îi laudă pe românii plecaţi la muncă în Spania pentru rapiditatea de învăţare a limbii spaniole şi pentru gradul ridicat de adaptabilitate la toate condiţiile de muncă. Oficialul a arătat că numărul emigranţilor români care muncesc în Spania se ridică la aproximativ un milion.


SOLUŢII PENTRU ALTĂ DATĂ. Deşi se discută proiectele care le-ar putea oferi emigranţilor români posibilitatea de a se întoarce în ţară, este foarte clar în acest moment că românii din Spania nu se vor întoarce, chiar dacă nu-şi mai găsesc de lucru. Motivul este cât se poate de simplu: cel mai mic ajutor de şomaj din Spania se ridică la 500 de euro pe lună, sumă care depăşeşte salariul mediu pe economie din România.

În 2009, şomerii români din Spania care nu au copii în întreţinere pot primi o indemnizaţie minimă de somaj de 492,08 euro şi una maximă de 1.076,44 euro, în funcţie de nivelul luat în calcul la salariul minim interprofesional, la care se adaugă o şesime din plăţile suplimentare, iar suma este semnificativ mai mare pentru cei care au copii în întreţinere. Deci românii pot rămâne mult şi bine în ţara toreadorilor.

Cu toate acestea, reprezentanţii celor două guverne se pregătesc să acceseze fonduri europene pentru proiecte de viitor, în care să-i includă pe cei care se vor întoarce acasă. Oficialii spanioli au venit în România pentru a prezenta exemplul spaniol privind atragerea de fonduri europene prin Fondul Social European (FSE), în cadrul conferinţei bilaterale româno-spaniole cu tema "Posibilităţi de utilizare a Fondului Social European; Sprijinirea reîntoarcerii emigranţilor în statul de origine - Exemplul spaniol", eveniment desfăşurat în perioada 29-30 septembrie la Palatul Parlamentului.

Conferinţa a fost deschisă de discursul preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, la eveniment participând Marian Sârbu, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Alexandru Petru Frătean, secretar de stat în MMFPS, Silviu Bian, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Francisco Javier Orduna Bolea, director general al Serviciului Public de Ocupare din Spania, Estanislao de Grandes Pascual, Ambasadorul Spaniei la Bucureşti şi alţi reprezentanţi ai ministerelor de resort din România şi Spania.


PROIECTE. Obiectivul reuniunii este acela de a oferi o viziune practică asupra gestionării proiectelor finanţate prin Fondul Social European, plecând de la experienţa spaniolă în acest domeniu, cu o atenţie deosebită asupra acţiunilor care favorizează crearea de noi locuri de muncă şi întoarcerea în România a emigranţilor români care doresc să se reîntoarcă în ţara de origine. Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a apreciat, în cadrul întrunirii, că modelul spaniol ar putea crea în următorii ani condiţiile necesare pentru întoarcerea românilor din străinătate, bineînţeles, dacă va fi completat şi de îmbunătăţirea generală a condiţiilor de muncă, a nivelului de trai şi a infrastructurii.