x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Piata muncii Viața după eliminarea facilităților fiscale pe piața cu 7.500 lei salariul mediu

Viața după eliminarea facilităților fiscale pe piața cu 7.500 lei salariul mediu

de Diana Scarlat    |    04 Feb 2020   •   11:08
Viața după eliminarea facilităților fiscale pe piața cu 7.500 lei salariul mediu
Sursa foto: Portra/Getty Images/iStockphoto

Sectorul IT s-a dezvoltat în România, în ultimii ani, aducând beneficii foarte mari dezvoltării generale a economiei, după ce s-au acordat facilități fiscale pentru angajații din acest domeniu. Încă din vara lui 2019, reprezentanții pieței, atât angajații, cât și angajatorii, și recrutorii, au cerut menținerea facilităților fiscale, calculând pierderi pentru economia României, mult mai mari după eliminarea acestor facilități, rezultate din pierderea specialiștilor și falimentarea afacerilor. Cu toate acestea, există câteva puncte tari pe care s-ar putea baza strategia actualului guvern, care mizează pe colectarea banilor la bugetul statului, prin introducerea fiscalizării egale cu a celorlalte categorii profesionale.

 

Sectorul IT a generat, în 2018, circa 4,5 miliarde de euro la bugetul statului, reprezentând o contribuție de aproape 6% la PIB, cu peste 100.000 de angajați și un venit mediu de 7.500 de lei net lunar, în condițiile în care doar o treime dintre angajați beneficiază de scutirea de impozit pe venit. Din calculele economice reiese că suma pe care ar câștiga-o statul din impozitarea veniturilor angajaților în IT este aproape egală cu subvenția pe 2019 acordată partidelor parlamentare (care a scăzut în 2020). Doar aproximativ 30.000 de persoane au beneficiat, anul trecut, de scutirea de impozit pe venit, impactul bugetar fiind de 50 de milioane euro pe an, mult mai mic decât cel pe care l-a creat și față de modul în care a crescut această industrie, conform Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS). Astfel, din calcule reiese că impactul pe care l-ar avea egalizarea fiscalizării în sectorul IT nu ar fi prea mare sau chiar ar putea să nu existe deloc, pentru că patronii nu și-ar permite să-și piardă angajații și, deci, afacerile, astfel încât ar fi dispuși, mai degrabă, să plătească în plus.

 

Calcule pragmatice și posibilități de reconciliere

Astfel, patronii români din sectorul IT vor intra direct în competiție cu cei din alte țări europene, fiind nevoiți să-și păstreze specialiștii, pentru că în continuare, firmele româneşti de recrutare primesc foarte multe cereri din partea unor companii din vestul Europei, mai ales din Germania şi Austria, pentru IT-iștii români. Ofertele li se fac și individual, nu doar prin firmele de recrutare și head-hunting. Astfel, guvernul liberal mută presiunea pe patroni, pentru a susține bugetul de stat. La rândul lor, patronii ar putea fi tentați să negocieze cu angajații, mizând pe următorul calcul: tendința momentului este aceea de a rămâne în România, unde cheltuielile lunare sunt de circa trei ori mai mici decât în Germania sau Austria, iar un specialist în IT porneşte de la un salariu minim de 1.200 de euro net, pentru cei care sunt la început de carieră, şi ajunge la 3.500-4.000 de euro, ca arhitect în domeniul acesta. Un inginer IT cu cinci ani de experienţă câştigă 1.500 de euro net pe lună, în România. În Germania se câştigă puţin mai mult, cu circa 20%, dar costurile sunt mai mari.

 

Tendințele pieței par favorabile schimbării

Head-hunterii deja au analizat tendințele pieței, având o clasificare a categoriilor, în funcție de nivelul de performanță și de vârstă. „E normal, când se face comparaţia, să rezulte că nu este rentabil. În situaţia actuală, aleg să plece doar cei care vor să se stabilească acolo, dar deja sunt din ce în ce mai puţini. Nu se mai pune problema că dacă se duc în Germania câştigă de două ori mai mult. Pe de altă parte, oamenii deja sunt suficient de educaţi încât să ia în calcul şi nivelul cheltuielilor, nu doar al veniturilor, ca atunci când mergeau pentru un salariu de 2.000 de euro, dar 1.000 costa doar chiria. Valurile de migraţie care apar sunt Subiectiv determinate de măsuri politice sau ordonanţe de urgenţă, măsuri care determină o lehamite faţă de propria ţară. Tendinţa însă este să rămână în ţară. Puterea este la noi. Depinde de noi dacă vrem să-i menţinem în ţară sau ne jucăm cu mentalul lor şi-i determinăm să plece”, explica, anul trecut, pentru Jurnalul, specialista în head-hunting Claudia Indreica, CEO Psihoselect. Renunţarea la facilităţile fiscale pentru sectorul IT ar putea crea însă efecte devastatoare pentru acest sector economic și pentru toată economia României, pentru că ar putea determina un nou val de migraţie a specialiştilor spre ţările care plătesc salarii mai mari.

 

 

Patronii mizează pe câștigul imediat

În ultimii doi ani, piaţa de head-hunting a fost în creştere, după mulţi ani de scădere sau stagnare, fenomenul anterior fiind cauzat de criza economică. Acum se caută specialişti, însă companiile din România încă nu au curaj să facă un pas înainte, către investiţii în inovaţie, preferând strategiile cu rezultate imediate şi câştiguri garantate, pe moment. „De cele mai multe ori, sunt înlocuiri, nu neapărat investiţii noi, deşi pe piaţa românească se simte nevoia de investiţii noi. Pentru a face acest lucru, firmele au nevoie de stabilitate economică şi de măsuri legislative favorabile pieţei. În companiile de IT, de exemplu, se simte nevoia inovaţiei de produse, pentru că domeniul tehnic o solicită. În acelaşi timp, şi pe piaţa serviciilor este nevoie de inovaţie. Majoritatea firmelor de IT merg pe «outsourcing», nu au produsele proprii. Este o capcană în care cad investitorii, pentru că produsele garantează câştigul imediat, deşi investiţiile ar asigura câştiguri mari pe termen mediu şi lung”, explică Claudia Indreica, CEO Psihoselect.

 

×