Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cine sapă groapa altuia cade singur în ea: premierul Victor Ponta i-a cerut lui Varujan Vosganian, ministrul Economiei, să retragă proiectul Ordonanţei de Urgenţă pentru concedieri şi reorganizări la 16 companii din domeniile energetic şi minier şi "să identifice persoanele care au avansat un asemenea document fără aprobarea Guvernului", potrivit unui comunicat oficial al Executivului.
După ce acum două zile Ponta spune că nu are cunoştinţă de un asemenea proiect de ordonanţă şi Vosganian declara că actul nu a "ieşit" din Ministerul Economiei şi nu a fost trimis spre avizare celorlalte ministere, ieri s-a schimbat schimbarea. Mai mult, proiectul ar fi inclus în programul legislativ al Guvernului şi a fost comunicat ministrului pentru relaţia cu Parlamentul.
"Acest proiect de Ordonanţă a fost inclus în programul legislativ al Guvernului. Discuţia în legătură cu acest proiect nu este neprevăzută. A fost în programul legislativ al Guvernului, comunicat încă de la înfiinţarea Ministerului Economiei, succesorul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din 2012, şi transmis ministrului pentru relaţia cu Parlamentul. Acum câteva zile, Adrian Ciocănea (secretar de stat în ME n.r) a şi transmis Guvernului stadiul în care se află dezbaterea acestui proiect, că e în avizare internă şi a fost trimis spre consultare prealabilă la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii. Ministerul Justiţiei a şi trimis avizul favorabil în legătură cu acest proiect, chestiunile ce ţin de tehnica legislativă", a afirmat Vosganian.
Sunt şi nu sunt
|n privinţa concedierilor, acestea sunt ca pisica lui Heisenberg: oficialul a precizat că autorităţile nu au în plan concedieri în domeniul energetic, dar nici nu le exclude. |ntrebat de jurnalişti dacă există posibilitatea ca aceste concedieri să fie efectuate până la sfârşitul acestui an, Vosganian a răspuns: "Nu cred că a existat vreun an, din 1990 încoace, să nu existe şi disponibilizări în sectorul de stat. Nu aş vrea să credeţi că anul acesta va fi diferit, dimpotrivă. Pentru a nu fi diferit şi a exista protecţie în cazul disponibilizărilor, am dat această ordonanţă de urgenţă".
Chestionat care este urgenţa, ministrul a spus că forma de protecţie stipulată în alte acte legislative - salarii compensatorii şi venit de compensare - a expirat în 2012.
|ntrebat de ce expresia din textul ordonanţei este, la modul categoric, "angajaţii ce urmează să fie disponibilizaţi" şi nu "care pot fi disponibilizaţi", Vosganian a spus că el crede că într-un text de lege care se respectă "indicativul prezent" este formula cea mai lămuritoare în a preciza limitele unui act normativ. De ce nevoie de o astfel de ordonanţă dacă Guvernul nu are de gând să concedieze angajaţi? "Dacă eu vin în faţa dumneavoastră, având un patrimoniu salarial de sute de mii de persoane, să vă spun că nu dorim să concediem pe nimeni până în 2018, m-aţi crede ? Dacă eu am să vă răspund că nu am de gând, din punct de vedere logic m-aţi crede ? Eu spun că viaţa economică este într-o continuă evoluţie şi că avem câteva exemple concrete, care ţin de restructurarea domeniului minier, unde există câteva mine care urmează să disponibilizeze", a răspuns Vosganian.
Asumat cu FMI
Problema este că restructurarea companiilor de stat a fost asumată de către Guvern în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). La vizita din luna ianuarie starea societăţilor de stat a fost "călcâiul lui Ahile" la negocieri. Mai mult, în nota de fundamentare a proiectului pus pe site-ul Economiei scrie negru pe alb că restructurările şi concedierile sunt parte a acordului cu FMI.
|n nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă se arată că prin Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 şi acordurile de înţelegere cu FMI şi UE din anul 2011- 2012, Guvernul s-a obligat să rezolve deficienţele constatate la unele întreprinderi de stat prin măsuri care să conducă la restructurarea economico-financiară a acestora şi la eliminarea pierderilor şi eficientizarea pe termen lung a activităţii.
Societăţile vizate sunt Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Societatea de Închidere a Minelor, Compania Uraniului, CNH, Societatea Naţională a Huilei, Regia Autonomă de Activităţi Nucleare, Termoelectrica, Electrocentrale Bucureşti, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrica şi Transelectrica. Se mai regăsesc şi CupruMin, Minvest, Băiţa Ştei şi Salrom.
