13 august 2008

Este a 13-a zi a Postului Adormirii Maicii Domnului ● A mai rămas o zi
Este ziua 226 a anului ● Au mai rămas 140 de zile

Este a 13-a zi a Postului Adormirii Maicii Domnului ● A mai rămas o zi
Este ziua 226 a anului ● Au mai rămas 140 de zile

Sărbătoare creştină

Astăzi, creştinii ortodocşi sărbătoresc aducerea la Constantinopol a moaştelor Cuviosului Maxim Mărturisitorul. Sfîntul Maxim, luptător pentru credinţă, a fost chinuit din ordinul împăratului Constanţiu al II-lea în anul 662 în Ţara Lazilor, pe coasta de răsărit a Mării Negre. În acest loc i s-a tăiat limba şi mîna dreaptă pentru a nu-L mai putea propovădui pe Hristos. În acelaşi an, în urma chinurilor suferite, la vîrsta de 82 de ani se stinge din viaţă. A fost înmormîntat într-o mină din acel loc. Mai tîrziu, după ce ereticii au fost înfrînţi, moaştele Sfîntului au fost luate şi duse la Constantinopol.

Calendar creştin-ortodox: Mutarea moaştelor Cuviosului Maxim Mărturisitorul; Odovania Praznicului Schimbării la Faţă
Calendar romano-catolic: Sf. Ponţian, mucenic; Sf. Hipolit, proroc, mucenic
Calendar greco-catolic: Aducerea moaştelor Sfîntului Maxim Mărturisitorul la Constantinopol (în 680); Încheierea Sărbătorii Schimbării la Faţă

S-a întîmplat azi

În România
● 1391 – Mănăstirea "Sfîntul Arhanghel Mihail" din Perii Maramureşului, moştenire de familie a voievodului Baliţa şi a fratelui său Dragoş, valoros centru de cultură românească, este ridicată la rangul de "stavropighie" (mănăstire dependentă direct de Patriarhia din Constantinopol). În urma deplasării personale a lui Dragoş la Constantinopol, patriarhul Antonie al IV-lea acordă lui Pahomie, egumenul mănăstirii, şi urmaşilor săi calitatea de "exarh al ţinuturilor supuse mănăstirii", iar celor doi nobili maramureşeni dreptul de a-l numi pe succesorul egumenului în funcţie la decesul acestuia. Prin acest act s-a consacrat autonomia bisericească a
teritoriului din Maramureş şi din zonele învecinate, aflate sub controlul direct al Dragoşeştilor;
● 1595 – Bătălia de la Călugăreni; Mihai Viteazul înfrînge oastea otomană condusă de marele vizir Sinan-paşa. Paşii Hasan de Timişoara, Khidr şi Mustafa de Bosnia sînt ucişi, iar marele steag verde, capturat.

În lume
● 2004 – Deschiderea Jocurilor Olimpice de vară de la Atena.

Născuţi la 13 august
● 1899 – Alfred Hitchcock, regizor (m. 1980);
● 1926 – Fidel Castro, preşedintele Cubei.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Asemănător celorlalte unităţi de măsurat timpul, ziua solară este antropomorfizată: "Zilele au fost la început oameni care mergeau pe pămînt. Amu nu mai umblă, că sînt oamenii pacătoşi".

Ele se împărţeau în bărbaţi (lunea, marţea şi joia) şi femei (miercurea, vinerea, sîmbăta şi duminica). Adesea, zilele au devenit reprezentări mitice (Sfînta Vineri, Sfînta Duminică) sau au primit cîte un sfînt-patron (Sîntilie sau Sîntion pentru marţi, Maica Precesta pentru miercuri, Sfîntul Nicolae pentru joi, Sfîntul Lazăr pentru sîmbătă).

Perioada secetoasă a anului, dar favorabilă semănatului grîului, secarei şi orzului, cuprinsă între Sîntămăria Mare (15 august) şi Sîntămăria Mică (8 septembrie), este numită în Calendarul popular Între Sîntămării.

După eşecuri şi reuşite îndelung repetate, românii au descoperit perioadele cele mai indicate pentru semănatul păioaselor pe care avea să le transmită apoi din generaţie în generaţie prin zicala: "Grîul să-l semeni toamna în praf şi primăvara în noroi!", ceea ce înseamnă că, în condiţiile climaterice ale Romîniei, semănatul grîului de toamnă trebuie efectuat Între Sîntămării, perioadă lipsită de precipitaţii, iar grîul de primăvară în luna martie, în mustul zăpezii. (Profesor Ion Ghinoiu)