15 august 2008

Ziua Marinei Române ● Ziua Artileriei Antiaeriene şi a Rachetiştilor
Este ziua 228 a anului ● Au mai rămas 138 de zile

Ziua Marinei Române ● Ziua Artileriei Antiaeriene şi a Rachetiştilor
Este ziua 228 a anului ● Au mai rămas 138 de zile

Soarele
Răsare la 6:19 ● Apune la 20:20

Luna
Răsare la 19:44 ● Apune la 4:23
● Lună plină 17 august ● Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 24 august ● Lună nouă 30 august ● Primul pătrar (Luna în creştere) 7 septembrie

Sărbătoare creştină

Astăzi, creştinii sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului. Fecioara Maria ocupă un loc aparte în cultul creştin, ea fiind numită "Cea dintîi dintre sfinţi". Un înger a înştiinţat-o pe Fecioara Maria cu privire la mutarea ei de pe pămînt la viaţa cerească. La aflarea veştii, Fecioara s-a suit pe Muntele Măslinilor ca să se roage. S-a întors acasă, a împărţit văduvelor veşmintele sale şi, culcîndu-se pe pat, a făcut rugăciune pentru întărirea lumii şi pentru pace. Binecuvîntîndu-i pe toţi cei de faţă, şi-a dat sufletul în mîinile Fiului şi Dumnezeului ei. După credinţa sfintei Biserici, trupul Maicii Domnului nu a cunoscut putrezirea, nici nu a rămas în mormînt. Ea a fost ridicată de îngeri, cu trup cu tot, la ceruri.

● Calendar creştin-ortodox - Adormirea Maicii Domnului (Dezlegare la peşte)
● Calendar romano-catolic - Adormirea Maicii Domnului; Sf. Tarciziu, mucenic
● Calendar greco-catolic - Adormirea Maicii Domnului

Click istoric

La 15 august 1530 s-a încheiat construcţia bisericii noi a Mănăstirii Humor, ctitoria marelui logofăt Teodor Bubuiog. A fost una dintre cele mai importante ctitorii boiereşti din Moldova secolului al XVI-lea. Sfîntul locaş se înalţă la o distanţă de vreo 300 de metri de ruinele unei mai vechi biserici mănăstireşti, a cărei construcţie a fost realizată încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Din punct de vedere al arhitecturii, biserica Mănăstirii Humorului se înscrie fără ezitare în seria monumentelor specifice lui Petru Rareş, adică adună acele noutăţi proprii acestei vremi integrate tipului deja definit în vremea excepţionalei dezvoltări de sub domnia lui Ştefan cel Mare.

S-a întîmplat azi

În România
● 1517 – Sfinţirea Bisericii episcopale din Curtea de Argeş în prezenţa lui Theolept I, patriarhul ecumenic de Constantinopol (1513-1522). Cu acest prilej este canonizat Nifon, fost patriarh ecumenic de Constantinopol, apoi mitropolit al Ţării Româneşti (1503-1506). Prima canonizare săvîrşită pe teritoriul românesc;
● 1595 – Oastea otomană ocupă Bucureştii, bisericile sînt transformate în moschei, iar Mănăstirea lui Alexandru Vodă (mai tîrziu Mănăstirea Radu-Vodă) fortificată ("palanca lui Sinan-Paşa");
● 1714 – Constantin Brîncoveanu, cei patru fii ai săi şi Ianache Văcărescu sînt decapitaţi la Constantinopol;
● 1947 – Legea pentru cedarea către Banca Naţională a României a aurului, a valutelor efective şi a altor mijloace de plată străine, urmînd ca ulterior orice tranzacţie în aur să se efectueze numai pe baza autorizaţiei acesteia.

În lume
● 1947 – India îşi cîştigă independenţa faţă de Regatul Unit al Marii Britanii. Jawaharlal Nehru comunică naţiunii Declaraţia de Independenţă a Indiei şi devine primul-ministru al Indiei.

Născuţi la 15 august
● 1769 – Napoleon Bonaparte, împărat al Franţei (m. 1821);
● 1896 – Sică Alexandrescu, regizor ( m. 1973).

Credinţe populare, tradiţii, semne
Fecioara Maria apare în Panteonul românesc sub nume diferite: Sîntămăria Mare (15 august), Sîntămăria Mică (8 septembrie) şi  cu sinonimele lor, Maica Precesta, Precesta Mare şi Precesta Mică. Sîntămăria Mare este divinitatea feminină cea mai îndrăgită de români. Rivalizează uneori cu dragostea Mîntuitorului. Este invocată de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru uşurarea naşterii, de păgubiţi pentru prinderea hoţilor, de descîntătoare pentru vindecarea bolilor. Binecuvîntează boii, vacile, oile şi porcii, pentru că au încălzit-o şi au hrănit-o în timpul naşterii Domnului Iisus în grajdul lui Crăciun, rîndunelele pentru că au vestit învierea lui Iisus. În schimb, a blestemat calul – pentru că a ronţăit şi tropăit în timpul naşterii sau că a mîncat fînul în care a fost ascuns Pruncul –, păianjenul – pentru că a întrecut-o la tors –, lemnarul – pentru că i-a făcut Mîntuitorului crucea grea. Pe feciorul zburdalnic, Năvalnicul, care a speriat-o cînd mergea cu Iisus în braţe la moliftă, la 40 de zile de la naştere, îl transformă în buruiană folosită în farmecele de dragoste. Are trăsăturile Născătoarei, a Marii Zeiţe neolitice, invocată în momentele de grea cumpănă ale omului. În basme le ajută pe eroine să iasă din impas, dar le pedepseşte cu asprime cînd îi încalcă ordinele, vindecă boli grele, redă vederea fiicei orbite de mama vitregă, înzestrează fecioara vrednică şi ascultătoare şi o căsătoreşte cu fiul de împărat etc. (Profesor Ion Ghinoiu)