x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar 22 august 2007

22 august 2007

de Ramona Vintila    |    22 Aug 2007   •   00:00

Este ziua 234 a anului
Au mai rămas 131 de zile






Este ziua 234 a anului
Au mai rămas 131 de zile


Soarele

Răsare la 6:26 ● Apune la 20:10

Luna

Răsare la 16:18
Lună plină 28 august ● Ultimul pătrar (Luna in descreştere)
4 septembrie ● Lună nouă 11 septembrie ● Primul pătrar (Luna in creştere) 19 septembrie


Sărbătoare creştină

Mucenicul Agatonic a trăit in zilele impăratului Maximian. Un oarecare comis, Evtolmie, a fost trimis in Nicomidia de impărat, ca să-i omoare pe creştini. Acesta a sosit la limanul Carpin. Acolo, aflănd pe Sfăntul Zotic cu ucenicii lui, care mărturiseau pe Hristos, i-a osăndit la moarte prin cruce. Intorcăndu-se la Nicomidia şi aflănd că cel care era principe a crezut intr-un oarecare Agatonic, care intorcea pe păgăni de la inchinarea la idoli şi-i aducea la Hristos, a trimis şi i-a prins pe amăndoi. Sfăntul Agatonic a fost chinuit rău, iar principele a fost adus in Tracia, unde se afla impăratul. La Silivria (Selimbria), in Amus, unde era Maximian, lui Agatonic, prinţului şi celorlalţi creştini li s-au tăiat capetele.


● Calendar creştin-ortodox: Sf. Mucenici: Agatonic, Antuza, Zotic, Irineu şi Or

● Calendar romano-catolic: Sf. Fecioară Maria, Regină

● Calendar greco-catolic: Sf. Agatonic şi insoţitorii săi, mucenici


Psalmul 136. Aliluia
La Răul Babilonului, acolo am şezut şi am plăns, cănd ne-am adus aminte de Sion. In sălcii, in mijlocul lor, am atărnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă căntare, zicănd: "Căntaţi-ne nouă din căntările Sionului!". Cum să căntăm căntarea Domnului in pămănt străin? Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, in ziua dărămării Ierusalimului, cănd ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l pănă la temeliile lui!". Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră. Amin!


"După unelte se cunoaşte meşterul"
"Proverbele Romănilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara


S-a intămplat azi

In Romănia
● 1785 - Promulgarea patentei de desfiinţare a iobăgiei a lui Iosif al II-lea in Transilvania;
● 1944 - Mihai Antonescu cere insărcinatului cu afaceri al Turciei la Bucureşti, S. Istynelli, să comunice la Ankara că aşteaptă, in decurs de 24 de ore, un răspuns de la anglo-americani asupra modalităţii celei mai potrivite de semnare a armistiţiului. Reintors de pe front, unde situaţia se agravează continuu, I. Antonescu declară lui C. Clodius că, faţă de situaţia critică de pe front, trebuie să-şi rezerve libertatea de acţiune politică. Generalul Constantin Z. Vasiliu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, discută cu A.G. Gardyne de Chastelain, conducătorul grupului "Autonomous", posibilitatea de a pleca, a doua zi, cu avionul la Istanbul, impreună cu M. Antonescu.


In lume
● 1485 - Bătălia de la Bosworth: Regele Richard al II-lea a fost infrănt şi ucis, iar Henric de Richmond s-a incoronat rege al Angliei sub numele de Henric al VII-lea. Sfărşitul "Războiului celor două Roze".


Născuţi la 22 august
● 1904 - Gheorghe Anghel, sculptor (m. 1966);
● 1917 - Alexandru Piru, critic şi istoric literar (m. 1993).


Click istoric

Astăzi se implinesc 117 ani de la moartea marelui nostru poet, prozator şi dramaturg Vasile Alecsandri. Născut la Bacău, fiu al unui boiernaş, primeşte o educaţie ingrijită, intăi la ţară, apoi la Paris, unde-şi susţine bacalaureatul in litere. Reintors in ţară, participă la mişcarea literară, colaborează la Dacia literară şi e membru in directoratul Teatrului Naţional. In 1878, felibrii din Monpellier il premiază pentru "Căntecul gintei latine", cea dintăi distincţie obţinută de un scriitor romăn. Vasile Alecsandri rămăne unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii romăne, dănd un imbold hotărător coagulării conceptului de individualitate naţională.


Credinţe populare, tradiţii, semne

Personificarea neolitică a Pămăntului, Mama Glie, este atestată in cele mai neaşteptate unghere ale spiritualităţii romăneşti. Pentru valoarea lor documentară reproducem căteva credinţe: "Pămăntul s-ar jelui lui Dumnezeu de neplăcerile care i le aduce omul:
« - Doamne, mă zgărie, mă taie, nu mai pot! - Rabdă, zice Dumnezeu, că acuma se ingraşă omul de pe tine, dar pe urmă te vei ingrăşa tu de pe el!»"; "Pămăntul e sfănt; la pămănt să baţi mătănii şi să te inchini, că el ne hrăneşte şi ne ţine, din pămănt avem hrana şi apa, el ne incălzeşte, el e mama noastră. « - Bateţi mătănii şi sărutaţi pămăntul, zic eu la copiii mei, şi vă rugaţi să ne ţie, că din pămănt ieşim şi in pămănt avem să mergem!»"; "Pămăntul e jumătate bărbat şi jumătate femeie, pentru că Dumnezeu din coasta lui Adam a făcut-o pe Eva!"; "Se zice ca blestem: Mănca-te-ar ţărăna! Mănca-te-ar pămăntul!"; "Pămăntul cel de deasupra e bărbat, iar cel mai dinauntru este femeie. Lui ii e ciudă pe femeia lui şi o mustră: « - Pe mine mă taie, mă muncesc, dar ţie ţi-e bine»".
Profesor Ion Ghinoiu

×
Subiecte în articol: calendar