Acum 100 de ani. Crimă în lumea derbedeilor

În cartierul Teilor s-a petrecut ieri după-amiază o crimă. Atât făptuitorul, cât şi victima fac parte din lumea derbedeilor, a oamenilor fără căpătâi, care umblă prin cârciumi şi cafenele, terorizează cartiere întregi şi a căror singură ocupaţiune e jocul de cărţi şi provocarea de scandaluri. În cârciuma lui Dumitru Constatinescu, din str. Ionescu, au jucat cărţi, ieri după amiază, mai mulţi indivizi, între care un anume Dumitru Prună, în vârstă de 20 de ani, cu domiciliul în Fundătura Pieţii, colţ cu str. Comorei, şi un anume Stere Niţă, în vârstă de 25 de ani, cu domiciliul în str. Ştefănescu Tei No. 17. În timpul jocului, Sterea Niţă a câştigat de la Dumitru Prună 4 lei, din care cauză s-au luat la ceartă. Ieşind din cârciumă, au pornit cu toţii pe stradă, certându-se.

Lovit de glonţ
La încrucişarea străzilor Ionescu şi Dascălului, derbedeii, care se împărţise în două tabere, s-au luat la bătaie. La un moment dat, când bătaia era în toi, Dumitru Prună, care se bătea în parte cu Niţă Sterea, simţind că va fi răzbit de adversarul său, a scos un revolver din buzunar şi a tras asupra lui un foc. Niţă Sterea, lovit de glonţ în pântece, s-a prăbuşit la pământ. Ceilalţi, la auzul detunăturii, s-au risipit. Ridicat de trecători şi de sergentul de post, Niţă Sterea a fost suit într-o trăsură şi condus la spitalul Colentina unde a fost oprit. Criminalul a dispărut (...). Victima fiind dusă la spitalul Colentina şi examinându-se rana s-a constatat că glonţul a pătruns prin partea dreaptă a abdomenului şi a ieşit prin partea stângă. Intestinele sunt perforate în două locuri. Ceea ce este curios e că glonţul a fost găsit între cămaşe şi pantaloni. Examinat de aproape, s-a constatat cu surprindere că glonţul aparţine unui cartuş de revolver reglementar pentru sergenţii de stradă. Făcându-se cercetări, s-a aflat că criminalul are un cumnat care este sergent şi de aici s-a dedus că revolverul era al sergentului (...).

Predarea criminalului
Aseară, pe la orele 8, criminalul Dumitru Prună s-a prezentat la poliţia Capitalei. S-a dus drept la comisarul de serviciu şi, fără cea mai mică emoţie, i-a spus: “Eu am omorât pe ţigan, în strada Ionescu, şi am venit să mă predau!”. Criminalul credea că adversarul său căzuse mort. “De ce l-ai împuşcat?” – l-a întrebat comisarul. “Fiindcă e ţigan şi m-a bătut. Un ţigan nu trebuie să lovească pe un român. Dacă era român, nu trăgeam în el. Fiindcă a fost ţigan, am tras... Dacă era bulgar, îi trăgeam toate focurile în cap!”. (...) Cu toată oroarea crimei săvârşite, tipul începuse să devină amuzant. (...) “După ce mi-au pierdut urma, m-am dus la bărbier, am dat o băncuţă şi m-am tuns”. “De ce ai mai dat banii?... Nu ştiai că te tundem aici, pe gratis?” “Ba da, dar uite ce e: aveam părul mare, cu moţ  pe frunte, de ţi-era mai mare dragul să-ţi înfigi mâna în el... Şi, de, până la tunsoare, mă târnuiau ăştia la sigur”. (...)
Din “Universul”, 14 ianuarie 1913; texte selectate de Magda Cristina Ursache