Acum 100 de ani. Drepturile noastre în Balcani

Două ore am stat aseară de vorbă cu d. profesor Nicolae Iorga, care mi-a desfăşurat cu multă însufleţire chestiunea drepturilor noastre în Balcani. Nu mi-a dat, propriu-zis, un interview, ci mi-a făcut un adevărat studio istoric, foarte documentat şi care nu poate fi cuprins deci în cadrul unui singur articol. Voi împărţi dar în trei articole această interesantă expunere a situaţiei României faţă de marea problemă balcanică pe care armele aliate sunt aproape s-o rezolve pe deplin. După ce i-am arătat scopul vizitei mele, d. Iorga mi-a vorbit.

Românii de pe litoralul Dunării
"... Noi avem, pe linia Dunării, atât în Serbia, cu o adâncă prelungire pe Valea Timocului ­ începe să-mi spună d. Iorga care, de curând, a publicat în nemţeşte cel din urmă volum privitor la istoria imperiului otoman ­ cât şi în Bulgaria, mai ales în regiunea Vidinului, a Turtucaiei şi a Silistrei, o populaţie românească foarte numeroasă. Ea nu ne dă însă drepturi istorice, fiind în cea mai mare parte alcătuită din emigranţi ai epocii fanariote, goniţi de asprimea regimului fiscal de atunci şi doritori de a trăi o viaţă de ţărani liberi, pe care o găseau într-o regiunea mai cruţătoare, a Paşalelor, aproape autonomă."

Despre graniţe
"Ideea unei anexări a regiunilor sârbeşti, locuite de români, a răsărit în timpul conflictului acestui război şi am respins-o cu indignare. În aceste conflicte, rolul României, stat naţional, nu era de a servi pe Austria în dauna unui stat naţional, ca şi dânsa, de care o leagă atâtea amintiri comune. O astfel de graniţă e, de altminteri, cu totul de neînţeles, din toate punctele de vedere. România are, desigur, datoria pe care a neglijat-o complet până acum, de a se îngriji de aceşti conaţionali de peste Dunăre să aibă dreptul de a-şi conserva limba în biserică şi şcoală. De aici însă până la o revendicare teritorială e tot atâta distanţă ca de la împlinirea unei elementare datorii la ridicarea unei pretenţii ridicole."

Chestiunea aromânilor
Dar ce poate face România faţă de românii din Macedonia? "Nu pot fixa nici aproximativ faţă de exagerările evidente din amândouă părţile, numărul elementului aromânesc din aşa-numita Macedonie, care, în sensul pe care îl atribuim, cuprinde atât de mult din Abania, Epir şi Tessalia. Sunt, desigur, câteva sute de mii şi, dacă aş fi fost la faţa locului, cum aveam de gând, nu m-aş fi sfiit să spun adevărul, chiar dacă el ar fi fost, în aparenţă, defavorabil naţiunii noastre. Căci, în realitate, nimic nu e mai nefavorabil unei naţiuni decât minciuna."

Rolul României
"Aromânii se alăctuiesc dintr-o populaţiune orăşenească, din nenorocire prea mult risipită, şi din elementul păstoresc, din nenorocire prea puţin fixat. Rolul României faţă de această populaţiune, atât de interesantă pentru noi, a fost greşit înţeles de la început şi astăzi vom trage, atât ei cât şi noi, urmările acestor fundamentale greşeli."
Din "Universul", 30 octombrie 1912; texte selectate de Tudor Cireş

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament