De la Teatrul Naţional. – Reprezentaţie de binefacere în folosul societăţii “Roiul” şi al Policlinicii “Regina Elisabeta”: “Obor – Gara de Nord”, revistă în trei acte şi cinci tablouri, de Emil şi Dan Cerkez, cu un balet de Alexis Catargi şi Rodolph Uhrinowsky.
“Obor – Gara de Nord”
Sub forma modestă a unei reviste ocazionale, jucată de artişti-amatori din societate, în scop de binefacere, dnii Emil şi Dan Cerkez au scris sub titlul “Obor – Gara de Nord” o revistă spirituală şi amuzantă, care face mare cinste humorului şi fanteziei celor doi autori, care ne-au dat o colaborare în adevăr fraternă. Un conductor al noilor tramvaie comunale (d. Dan Cerkez) şi o albină (dna Elena Cerkez) care îşi caută “Roiul” conduc acţiunea revistei care începe într-un vagon de tramvai, trece pe la o staţie poliţienească la “ţuhaus”! – apoi pe la Cazinoul de la Făgădău (parodie a celui de la Sinaia), face un popas în Parcul Carol, pentru care s-a făcut un minunat decor, şi se termină cu un Balet care a eclipsat pe cel rusesc...!
Subiect în ton cu criza balcanică
Toate evenimentele politice şi mondene ale anului, tramvaiul, colaborarea, criza balcanică, pericolul Muntenegrului, abuzul florilor şi lentelor vândute în scop de binefacere, teatrul de varietăţi de la Casino din Sinaia – tot şi toate defilează în scene comice, cuvinte fericite, parodii spirituale, cuplete care au fost subliniate şi aclamate în tot cursul serii.
O trupă de amatori... profesionişti
“Obor – Gara de Nord” trece peste cadrul unei reviste ocazionale. E o excelentă revistă de actualităţi, care ar putea continua o carieră fructuoasă, jucată de o trupă de teatru. Trebuie să spun însă că cu greu o asemenea trupă ar putea realiza ce s-a realizat aseară, căci interpretarea a dat loc unui defileu de admirabile talente şi costume superbe. În primul rând stă dna Elena Cerkez, cântăreaţă superioară şi comediană de o vervă scânteietoare, care a făcut deliciile serii.
Cine sunt actorii?
Dintre comedieni: d. Dan Cerkez, în conductorul de tramvai, d. Marianu, în “Omul care a fost bogat”, ca şi Marinică Cobzarul, d. Boerescu, în deputatul şi Iacob al Babei din Roznov, d. G. Văleanu în O mireasă şi Cele două glorii teatrale, d. Cistele în Un cioban, d. Prodan, în Împăratul Trajan, d. Uhrinovsky în poetul Macedonsky şi în unul din fraţii Marcay, d. Rudi Catargi în celălalt frate Marcay, precum şi dra Lambrino, d. Nasta şi dna Kapri, ale cărei dansuri româneşti au uimit prin graţia lor, toţi aceşti artişti-amatori au constituit un ansamblu de prim ordin. În balet, un roi de tineri şi domnişoare au scos în relief dansuri de caracter, moderne şi româneşti care au stârnit vii ovaţiuni. Serata a avut un succes care va fi răsunător. Sala tixită de elita Capitalei a rămas entuziasmată de succesul autorilor şi interpreţilor, care a fost cu atât mai mare cu cât e un succes românesc.
Din “Dimineaţa”, 22 mai 1913; texte selectate de Tudor Cireş