Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Să nu îmbătrânească jocul în noi!"
"Anii ăştia sunt culmea! Cu cât se strâng mai mulţi, cu-atât fug mai repede. Parcă ieri i-am împlinit pe cei de anul trecut.
De ziua mea plec unde-mi place, cu omul care-mi place. Sper să nu mă ramolesc în anii ce vin, încât s-ajung să plec unde nu-mi place cu un om care nu-mi place! Mă prezint: www.adamilea.ro. Sunt o fiinţă aparent melodică, rătăcită într-un peisaj teatral. Uneori construiesc un fel de concerte cu personaje, iar alteori încerc să am contribuţii adecvate în unele piese de teatru. De fapt, mă joc cu mare bucurie. Încă. Cred că e important să nu îmbătrânească jocul în noi, indiferent cât de mult se modifică şi indiferent cât de trist devine. Mă sperie anchilozarea, dar îmi vine inima la loc când văd bătrâni foarte bătrâni mult mai vii decât mulţi alţi vii. Atunci trag repede o concluzie optimistă. Sunt o fiinţă fericită. Încă mai cred că merită să întâlnesc o mie de «măgari» dacă după aceea întâlnesc un om adevărat. Important e să nu obosesc recunoscând «măgarii». Îmi vine în minte o zicală: «A fi mare nu-i mirare,/ A fi om îi lucru mare». Gloriile noastre de «maimuţe premiante» expiră repede. Cu vreo 10 ani în urmă cântam după capul meu, apoi am început să repovestesc gândurile unor capete respectabile (cum mă pricepeam din ce pricepeam citind). Când văd cum câte ceva din ce fac rezonează în alţii, mi se pare că n-am făcut degeaba umbră pământului. Aud copii cântând din Apolodor şi îmi imaginez că unii vor citi cândva mai mult din Gellu Naum şi poate câţiva vor crede în «poezie ca mod de viaţă». Şi aşa mă amăgesc cu gândul că prezenţa mea în lume măcar n-a făcut lumea mai rea. Îmi doresc să fiu cât mai om cu cât mai mulţi oameni. Şi invers."
