x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Astăzi e ziua ta... Adrian Fetecău!

0
Autor: Ramona Vintila 19 Noi 2009 - 00:00
Astăzi e ziua ta... Adrian Fetecău! Desen de Romeo Răileanu/


Adrian Fetecău împlineşte astăzi 52 de ani. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".
"N-am avut niciodată sentimentul că timpul trece atât de repede. Alergăm bezmetici, în toate părţile, fără să mai fim conştienţi că sunt şi alte lucruri frumoase în jurul nostru. Nu doar banii, care au ajuns dominanta vieţii noastre, «mâncându-ne» sufletele, transformându-ne în fiare ale junglei urbane, care nu mai ţin cont de nimic şi de nimeni în lupta pentru supravieţuire.

Din fericire pentru mine, constanta existenţei mele este zâmbetul Irinei, fetiţa mea de treisprezece ani şi jumătate, zâmbet care mă face să uit că îmbătrânesc într-un ritm accelerat, care-mi dă vigoare să nu abandonez «căruţele» la care trag de-o viaţă. E vorba, în primul rând, de proiectele artistice. Am reuşit să mă «ridic în picioare», în această toamnă, pentru a patra oară. De când am înfiinţat, în 1982, Grupul Vouă, am mai avut «pauze de reflecţie», după care a trebuit să imaginez ceva şi să plec din nou la drum.

De data asta e vorba despre serialul «Fete de măritat», un proiect individual, care a prins la Prima TV. Ratingul demonstrează că, în fiecare luni seara, mulţi se regăsesc în întâmplările unei familii obişnuite, care încearcă să depăşească zâmbind obstacolele zilelor «roze» pe care le trăim. Am încercat, ca de obicei, să nu fac rabat şi să menţin la o cotă civilizată umorul episoadelor săptămânale, fără strâmbături şi limbaj suburban.

În toate emisiunile de divertisment, la toate posturile de televiziune se practică acum invitaţiile, aducându-se în prim-plan personaje «celebre» ale momentului. Este, după părerea mea, o criză generalizată de inspiraţie şi un mod facil de a smulge râsete. Şi-apoi nu-nţeleg cum poţi să caricaturizezi caricaturile care ne înconjoară, pe care le vezi seară de seară în tot soiul de talk-show-uri, politice sau mondene?! E foarte greu să fii peste original, e ca şi cum te-ai apuca să caricaturizezi «portretele» lui Popa's, rezultatul fiind în ton cu kitsch-ul generalizat al societăţii noastre.

Apropo de indivizii care ne populează viaţa, sunt printre ei mulţi care şi-au pierdut raţiunea, crezându-se întruchipări divine. Cel mai adevărat banc pe care l-am auzit în ultima perioadă sună cam aşa: «Trei nebuni discută între ei. Primul: sunt trimisul lui Dumnezeu pe Pământ! Al doilea: ba eu sunt trimisul lui Dumnezeu! Al treilea: n-am trimis pe nimeni pe Pământ!». Sunt prea mulţi aceia care ne rostuiesc existenţele şi care se cred Iisus, sau chiar Dumnezeu. Toţi aceşti băieţi «divini» au reuşit în ultimii 20 de ani o performanţă neatinsă nici de predecesorul lor: să omoare orice speranţă a multora dintre muritorii acestui Pământ.

O altă «căruţă» pe care încerc s-o menţin în mişcare este cea a transmisiunilor sportive. La 29 noiembrie, la 6 dimineaţa, voi comenta din nou, din Canada, în direct pentru Radio România, un alt mare meci al campionului mondial de box Lucian Bute, care va avea o reuniune foarte dificilă în faţa mexicanului Librado Andrade. E o bucurie care te face să uiţi de multe, să vezi că mai sunt bărbaţi adevăraţi. Cum e Bute, care încearcă să ne menţină trează mândria de a fi români. Sunt, din păcate, din ce în ce mai rari. Acest lucru mă face să-mi amintesc de o zicală extraordinară a regretatului Gheorghe Dinică: «Populaţie multă, oameni puţini...»."
Citeşte mai multe despre:   calendar

Serviciul de email marketing furnizat de