"Astazi e ziua ta..." - Alin Gheorghiu

A fost 11 ani prim-solist al Operei Nationale din Bucuresti, ducand mai departe numele tatalui sau, Adrian Gheorghiu, care, timp de 30 de ani, a imbratisat aceeasi cariera. Nascut in aceeasi zi cu tatal sau, la 30 de ani diferenta, balerinul Alin Gheorghiu isi aniverseaza astazi ziua de nastere: implineste 32 de ani.

"La 18 ani am devenit prim-balerin"

"Anul acesta este unul deosebit in viata mea, s-a nascut fetita mea, Iulia Alexia. Este un an in plus de experienta de munca, un an in care sper ca m-am apropiat mai mult de Dumnezeu, un an in care am fost departe de familie si de persoanele iubite. Sunt de trei ani in Austria. In momentul in care esti departe iti dai seama cu adevarat de ceea ce iti lipseste: tara, prietenii, chiar si trupa de la Opera cu care am lucrat timp de 11 ani ca prim-balerin. In viata sunt necesari insa acesti pasi uneori, ca sa iti dai seama cat de mult trebuie sa tii la lucrurile pe care le ai. La 18 ani, dupa ce am terminat Liceul de Coregrafie, am devenit prim-balerin al Operei Nationale din Bucuresti, dupa care am absolvit IATC, la sectia Pedagogie-Coregrafie, iar aici in Austria mi-am luat si ore ca profesor la scoala de balet. Tatal meu, nascut in aceeasi zi cu mine, la 30 de ani diferenta, si el prim-balerin al Operei Nationale timp de 30 de ani, a avut un rol capital in cariera mea. Am putut sa invat mult mai repede si, fiind mai aproape de o personalitate a dansului romanesc cum a fost tatal meu, mi-a fost mai usor sa invat. Dar el nu a venit sa danseze pe scena in locul meu, a trebuit sa ma ridic mai mult in fiecare zi si sa-i duc numele mai departe. Eu cred ca am reusit. La 7 decembrie mi-a fost inmanat, in cadrul unei festivitati la Viena, de catre presedintele Romaniei, Ordinul cultural in grad de cava-ler. E cea mai proaspata realizare, in afara de nasterea fetitei mele. Am venit in Austria pentru ca am considerat necesara si o experienta a Occidentului pentru un dansator. Eu sunt un patriot convins, nu am dezertat de la locul meu de munca, dar consider ca e o completare a muncii mele de-o viata. Imi pare rau ca, din cauza programului infernal pe care il am aici, nu am putut sa vin si nici sa dansez prea des in tara, din pacate. Sper ca intr-un viitor cat de cat apropiat sa reiau mai repede si mai bine colaborarea cu Opera. Revenirea mea definitiva in Romania depinde de foarte multe lucruri: de programul meu, de forma in care voi fi, dar depinde foarte mult si de ce se intampla in tara, de situatia economica, de conducerea Operei. Conditiile de acum nu sunt pe deplin multumitoare. Eu sunt un tip muncitor, care intotdeauna s-a perfectionat, un tip foarte pasional, cateodata nerabdator, vulcanic, un temperament intr-adevar puternic si un om credincios."