Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Jurnalismul este, în general, o profesie pentru care e bine să ştii
codul deontologic, penal, rutier... În România, se întâmplăsă nu-ţi fie
cunoscut codul bunelor maniere", spunea prezentatoarea Observatorului
de noapte de la nAntena 1. Andreea Berecleanu îşi sărbătoreşte astăzi
ziua de naştere.
"Jurnalismul este, în general, o profesie pentru care e bine să ştii codul deontologic, penal, rutier... În România, se întâmplăsă nu-ţi fie cunoscut codul bunelor maniere", spunea prezentatoarea Observatorului de noapte de la nAntena 1. Andreea Berecleanu îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere.
"Am învăţat nuanţele diplomaţiei..."
"O zi din viaţa mea începe cu un espresso mic. Continuă cu trezirea copiilor, gălăgia micului dejun în familie completă, plecarea Evei la grădiniţă şi zbenguiala continuă a lui Petru pe parcursul întregii zile. Zilele nu seamănă între ele, sunt diferite, în funcţie de şirul întâmplărilor. E destul de greu în profesia de jurnalist să-ţi respecţi programul pas cu pas. De fapt, întotdeauna va fi ceva mai important decât ce ai în agendă. Am fost de când mă ştiu un om al extremelor şi nu am încercat să mă schimb. Mi-am asumat spiritul contestatar, critic şi poate de aceea sunt mulţi cei care îmi cer părerea. Ei ştiu că niciodată nu le spun altceva decât ceea ce gândesc. Între timp, deşi tonul rămâne direct şi onest, am învăţat nuanţele diplomaţiei.
Televiziunea m-a cucerit pe mine. Mi-a influenţat viaţa pentru cel mai important lucru: l-am cunoscut pe Andrei! Dacă nu aş fi crezut că presa ar putea schimba România, aş fi emigrat demult. Cu microbii de pe tastatura computerului ne descurcăm, iar stressul poate fi suprimat doar alături de familie, prieteni şi, neapărat, vacanţe!
Nu e greu să fii persoană publică decât atunci când îţi priveşti viaţa ca pe un spectacol. Dacă reuşeşti să treci peste asta, trăieşti normal, mergi cu familia în parc, te duci la film, faci cumpărături şi chiar vorbeşti cu lumea de pe stradă fără nici o problemă. Cred că un moment crucial al destinului meu a fost întâmplarea de la Voroneţ, atunci când, însărcinată fiind în luna a opta, împreună cu un grup de prieteni am fost izolaţi timp de câteva ore din cauza inundaţiilor şi numai Dumnezeu a făcut să scăpăm teferi.
Nu privesc în urmă decât atunci când îmi amintesc de cei ce nu mai sunt! Sunt un om norocos şi asta e un motiv de veselie! Principiile sunt valabile la orice vârstă, chiar şi când este vorba despre o joacă de copii. Iar trecerea anilor te face să-ţi pui mai multe întrebări decât să cauţi răspunsuri! Dacă aş putea reîntoarce timpul, aş avea încredere în soartă, ca şi până acum!
Nici măcar în jurnalele de sarcină nu am scris despre mine, ci despre relaţia mea cu fătul. Iar dacă ar fi să scriu o carte despre viaţa mea... ar fi un basm pentru bătrâni. Hai, la mulţi ani!"
Televiziunea m-a cucerit pe mine. Mi-a influenţat viaţa pentru cel mai important lucru: l-am cunoscut pe Andrei! Dacă nu aş fi crezut că presa ar putea schimba România, aş fi emigrat demult. Cu microbii de pe tastatura computerului ne descurcăm, iar stressul poate fi suprimat doar alături de familie, prieteni şi, neapărat, vacanţe!
Nu e greu să fii persoană publică decât atunci când îţi priveşti viaţa ca pe un spectacol. Dacă reuşeşti să treci peste asta, trăieşti normal, mergi cu familia în parc, te duci la film, faci cumpărături şi chiar vorbeşti cu lumea de pe stradă fără nici o problemă. Cred că un moment crucial al destinului meu a fost întâmplarea de la Voroneţ, atunci când, însărcinată fiind în luna a opta, împreună cu un grup de prieteni am fost izolaţi timp de câteva ore din cauza inundaţiilor şi numai Dumnezeu a făcut să scăpăm teferi.
Nu privesc în urmă decât atunci când îmi amintesc de cei ce nu mai sunt! Sunt un om norocos şi asta e un motiv de veselie! Principiile sunt valabile la orice vârstă, chiar şi când este vorba despre o joacă de copii. Iar trecerea anilor te face să-ţi pui mai multe întrebări decât să cauţi răspunsuri! Dacă aş putea reîntoarce timpul, aş avea încredere în soartă, ca şi până acum!
Nici măcar în jurnalele de sarcină nu am scris despre mine, ci despre relaţia mea cu fătul. Iar dacă ar fi să scriu o carte despre viaţa mea... ar fi un basm pentru bătrâni. Hai, la mulţi ani!"
