Astăzi e ziua ta... Basarab Nicolescu!

Visul său constant este să îşi aducă modesta contribuţie la realizarea unei vieţi decente pe tulburata noastră planetă. "Iar transdisciplinaritatea este tocmai calea pentru realizarea acestei vieţi decente în secolul care a început şi în secolele care vor urma." Profesorul, academicianul Basarab Nicolescu împlineşte astăzi 68 de ani. La mulţi ani!

"Viaţa începe în fiecare clipă pe care o trăiesc"
"În preajma momentului aniversar, tot efortul meu se concentrează asupra pregătirii unui co­-­loc­viu internaţional «La confluenţa a două culturi - Lupasco astăzi», care va avea loc la UNESCO, la Paris, exact în ziua dinaintea ani­ver­sării mele. Printre oratori: Horia-Roman Patapie­vici, Edgar Morin, Pompiliu Crăciunescu, Jean-François Malherbe, Ioan Chirilă, Thierry Magnin."


CINE SUNT EU
"Ştefan Lupaşcu (Stéphane Lupasco) mi-a fost mare prieten. El era egalul lui Eliade, Ionesco şi Cioran, dar despre el se ştie atât de puţin... L-am cunoscut atunci când el avea vârsta pe care o am eu astăzi. Inevitabil, îmi vine astfel în minte întrebarea: cine sunt eu? Singurele care pot răspunde acestei vertiginoase întrebări sunt cărţile mele."


MI-AM DESCOPERIT PROPRIUL LOC ÎN ACEASTĂ LUME TULBURATĂ
"Ce am învăţat eu oare în lunga mea existenţă? Lucrul esenţial îmi apare a fi descoperirea propriului meu loc în această lume tulburată. Poţi petrece ani şi ani fără să îţi descoperi acest loc unic, trecând de la un loc la altul după bătaia vântului."


ÎN SUFLET RĂMÂN UN ETERN ADOLESCENT
"Vârsta pe care o împlinesc mi se pare o glumă, în sufletul meu rămânând un etern adolescent. Viaţa mi se pare a începe în fiecare clipă pe care o trăiesc. În urma mea văd oglinda destinului. Iar în faţa mea - marea speranţă a unei lumi transdisciplinare, fundate pe unitatea cunoaşterii.

Dacă aş fi un personaj de SF, trăind în timp real amintirile mele, cele mai extraordinare momente ar fi prima noapte petrecută la Paris, participarea mea la Vatican la sfârşitul procesului lui Galileo Galilei şi ziua când am întâlnit-o pe soţia mea, Anne.

De fapt, la toate vârstele, la 20 de ani, la 40 de ani şi acum, ceea ce m-a pasionat cel mai mult a fost să descopăr sensul vieţii mele. Întrebare perpetuă al cărui mister, adâncindu-se, îmi dă puterea să fiu veşnic tânăr, să caut fără încetare adevărul, să lupt pentru o lume mai decentă.

Dacă Dumnezeu mi-ar putea face un cadou de ziua mea, L-aş ruga să îmi permită să Îl văd o fracţiune de secundă faţă în faţă."