Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Să fim aproape de România…”
În calitate de profesor, se îngrijeşte îndeaproape de pregătirea vocală
şi artistică a unor foarte tineri interpreţi, copii şi adolescenţi,
fiind preocupat de crearea unei noi generaţii de solişti în România.
Cornel Fugaru împlineşte astăzi 68 de ani. La mulţi ani!
Desen de Romeo Răileanu
Este membru FIDOF (Federaţia Internaţională a Organizatorilor de Festivaluri) din 1996, iar din 2004 este vicepreşedintele acesteia, încercând prin intermediul organizaţiei promovarea muzicii româneşti în lume. Este fondatorul Festivalului Internaţional al Cântecului pentru Copii şi Adolescenţi “Steaua de Aur” – Bucureşti, preşedinte şi director artistic al festivalului, declarat de trei ori consecutiv de FIDOF “The Festival of the Year” în 2001, 2002 şi 2003, iar cel din 2004 a fost cel mai izbutit, pentru calitatea organizării şi nivelul artistic.
“De-a lungul timpului muzica românească a involuat. În sensul că, la începutul carierei mele, la debutul formaţiei Sincron, nu aveam voie să facem altceva decât ce doreau comuniştii. Am fost nevoit să apelez la prelucrări folclorice ca să le închidem gura. Toate evenimentele sociale se răsfrâng în arta artistului. Nu poţi să treci pe lângă. Totul are o repercusiune bună sau rea asupra artei pe care o faci. Despre muzica de astăzi pot spune că este eterogenă. În general, a cam luat-o razna. În primul rând televiziunile, unde se vorbeşte antiromâneşte, unde totul este în limba engleză. Încep să nu ne mai placă părinţii noştri, dar dacă totuşi ne-am născut în ţara asta ar trebui să fim aproape de pământul acesta. Ca şi artist, în primul rând ai nevoie de har pe care nu poţi să-l iei de undeva, din eter. Pe acesta ţi-l dă Dumnezeu. Fără el eşti nimeni. După aceea urmează munca. După cum se ştie, 99% sudoare şi restul talent... De fapt, dacă nu există talent, degeaba e sudoare. Inspiraţia este legată întotdeauna de un sentiment. Dacă ai un sentiment faţă de ceva – natură, iubire, dragoste… de aici iese seva inspiraţiei. Nu se scrie mecanic... te adresezi unor lucruri importante din viaţă. Cele mai frumoase piese de dragoste sunt cele care pornesc de la suferinţa pe care ai trăit-o la un moment dat. Pe adolescentul Cornel Fugaru îl privesc cu dragoste, pentru că viaţa pe care a dus-o pe timpul acela a fost catas-trofală... Cu toate acestea, a reuşit să evolueze şi să ajungă acolo unde a ajuns.
Am făcut un Festival Internaţional în ţara asta care timp de patru ani a fost cel mai mare din lume, şi nu numai printre festivalurile de copii. Când am încercat să reiau acest lucru, pentru că totul depinde de bani, nimeni nu a întins nici o mână. Chiar dacă e vorba despre ţara noastră, când e vorba despre cultură nimeni nu face nimic. Cel mai mult îmi doresc să lansăm aceşti copii şi dacă cineva iubeşte arta şi copiii să întindă o mână şi să putem face un lucru bun pentru aceştia.”
