Astazi e ziua ta... - Cristina Liberis

A fost pe rand prezentator, editor, producator, moderator, iar acum este corespondent special la televiziunea publica. Realizarile sale profesionale i-au fost recompensate cu Premiul APTR "Jean-Louis Calderon" (iunie 2000) pentru acuratetea reportajelor din zonele de conflict si Premiul Fundatiei "Manfred Voerner" (2003). Jurnalista Cristina Liberis implineste astazi 37 de ani.

"Traieste clipa, avem doar o viata!"

A fost pe rand prezentator, editor, producator, moderator, iar acum este corespondent special la televiziunea publica. Realizarile sale profesionale i-au fost recompensate cu Premiul APTR "Jean-Louis Calderon" (iunie 2000) pentru acuratetea reportajelor din zonele de conflict si Premiul Fundatiei "Manfred Voerner" (2003). Jurnalista Cristina Liberis implineste astazi 37 de ani.

Astazi va fi o zi normala de lucru, cu prezentarea a doua jurnale, telefoane catre partenerii campaniilor de ajutorare a sinistratilor si pregatirea unor proiecte. Cu siguranta, pe seara voi serba cu familia si prietenii in biblioteca. Sper sa nu se abata vreo noua criza asupra noastra si sa ramanem la serviciu pana noaptea tarziu. Am senzatia ca traim mult mai intens fiecare clipa, uitam sa mai visam si sa ne bucuram de ceea ce avem. Am constatat ca viata poate fi traita si altfel si ca, in orice moment, pot lasa totul in urma si sa o iau de la capat. Anul 2004 a fost unul extrem de bogat in evenimente si, asa cum ne-am obisnuit de ceva timp incoace, cele mai multe dintre ele negative, cu implicatii majore asupra tuturor. Am fost plecata si am transmis din Spania, Irak, Israel, Macedonia. Cea mai mare realizare a fost interviul cu liderul Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, de altfel ultimul interviu pe care acesta l-a acordat vreunei televiziuni. Multi corespondenti straini de presa doreau sa-l intalneasca si sa stea de vorba cu el in iulie anul trecut, atunci cand s-a declansat criza in teritorii. Am stat ore intregi de vorba cu ei, asteptand la Muqata (cartierul general al lui Arafat) rezultatele intalnirilor dintre Arafat si membrii Cabinetului sau si toti spuneau: «Vrem sa intram, dar e imposibil!». Am avut noroc, vointa si nervi de otel si am reusit dupa doua zile de pazit nonstop gardul Muqatei. Regret? Niciodata nu imi fac planuri de care sa depinda existenta mea sau despre care sa cred orbeste ca se vor realiza. Pana acum, viata mi-a predat cu varf si indesat lectia cu vanzarea blanii ursului din padure. Asa ca nu regret nimic. Sunt hotarata, ambitioasa, bataioasa, intr-un cuvant un Leu adevarat! Fiecare pas pe care l-am facut pana acum in viata, bun sau rau, a fost o lectie din care am invatat ceva si intotdeauna imi spun: «Asa era scris sa se intample!». Singurul lucru pe care il regret este faptul ca nu am stat suficient de mult cu fiul meu, cu familia mea, fiind plecata foarte des si perioade destul de mari de timp. Dar atunci cand vrei sa razbati in viata, sa ai si o cariera, dar in acelasi timp ai si o familie, e destul de greu sa te imparti si sa multumesti pe toata lumea. Momentul decisiv in care m-am orientat spre aceasta cariera a fost razboiul din fosta Iugoslavie. In octombrie 1998 plecam pentru prima data in Kosovo... Cel mai bun sfat pe care l-am primit pana acum a fost «Traieste clipa, avem doar o viata!». Admir oamenii care reusesc in viata fara minciuna, fara compromisuri si fara lamentari."

ABORDARE
"Niciodata nu imi fac planuri de care sa depinda existenta mea sau despre care sa cred orbeste ca se vor realiza. Pana acum, viata mi-a predat cu varf si indesat lectia cu vanzarea blanii ursului din padure" - Cristina Liberis, jurnalist