“Astăzi e ziua ta...”: Dan Bittman

“M-am schimbat mult de când am pornit la drum... Sunt mult mai înţelegător, nu mai am competiţie cu ni­meni. Cred că fiecare are drumul lui, talentul lui şi, dacă are ceva de spus, o spune până la urmă”, se confesea­ză artistul. Dan Bittman îm­plineşte astăzi 46 de ani.

“Aprecierea publicului... Îmi aduc aminte că aveam un spectacol în Bucureşti, la Sala Polivalentă. Lansam un album şi am căzut de pe scenă. Am continuat să cânt cu mâna ruptă şi cu nasul spart timp de două ore. Am simţit foarte multă căldură şi solidaritate din partea publicului. A fost un moment deosebit de emoţionant. Emoţionant a fost şi că a venit foarte multă lume la acel spectacol. După vreo 20 de ani de activitate muzicală este un fel de recunoaştere a faptului că nu am trăit de pomană.

Ştiu de ce sunt pe scenă şi asta e cel mai important, pentru că am senzaţia că mulţi dintre cei care se urcă pe scenă nu ştiu exact de ce sunt acolo. Asta e o meserie pe care o înveţi poate zece la sută, o intuieşti încă cincizeci şi o furi restul de patruzeci. Dacă nu ai abilitatea asta şi dacă nu te uiţi dimineaţa în oglin­dă să vezi dacă eşti făcut pentru ea, mai bine nu te apuci.

Cred că muzica românească actuală e foarte în regulă. Este exact ceea ce ni s-a întâmplat şi nouă în via­ţa de zi cu zi. S-a diversificat foar­te mult. Nu cred că muzica a fost sau va fi vreodată în impas. Până la urmă a devenit un obiect de consum şi fie­ca­re, în funcţie de plăceri, ascultă ce vrea să asculte.

Nu am intrat în politică. Am dat chiar mai multe dezminţiri timp de o săptămână şi jumătate. A fost doar un anunţ făcut de un domn, amic cu mine. Probabil dorind să facă mai multă reclamă partidului său a zis că aş candida la Primăria Sectorului 1. În urma unor discuţii serioase cu tot felul de oameni serioşi, mi s-a spus că, dacă vreau să scriu o carte autobiografică şi nu-mi aduc exact aminte tot ce am făcut în viaţă, să intru în politică, că o să-mi aducă ei aminte de toate. Am hotărât că e mai bine să stau liniştit, să mă ener­vez în continuare în trafic, cu străzile şi oraşul ăsta imposibil şi când o fi mo­mentul... cine ştie dacă o mai fi vreodată, poate... E tentant, dar acum nu am timp de politică.

Sunt un om împlinit. Am o fami­lie frumoasă, dar când mă gândesc la mine, îmi vine să plâng. Glumesc. Sunt chiar foarte fericit, pentru că este o minune să ai copii şi să ai gri­jă de ei. Să te joci toată ziua şi nu nu­mai, să îi înveţi să intre în viaţă încet-încet.

«Sănătate şi ţine-te tare că ai o creşă de crescut! Să ai forţă să îi vezi mari!». Asta i-aş dori lui Dan Bitt­man. Profesional, îmi doresc muzică bună, stare bună... Vreau să le mulţumesc părinţilor mei că m-au suportat atâţia ani şi îmi pare bine că îi am pe amândoi în viaţă.”

Împlinire

“Mă felicit pentru că am renunţat la egoism, că am trei copii, că am o familie... lucruri care au valoare”

Dan Bittman, artist