“Faptul că nu am rămas în străinătate mi-a dat posibilitatea să mă lupt cu ceea ce era aici... Am realizat pentru prima dată în România tot ce există nou în domeniul bolilor vasculare cerebrale”, mărturisea coordonatorul neurologiei româneşti. Acad. prof. univ. dr Constantin Popa îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere.
“Am ales luxul cunoaşterii...”
“Faptul că nu am rămas în străinătate mi-a dat posibilitatea să mă lupt cu ceea ce era aici... Am realizat pentru prima dată în România tot ce există nou în domeniul bolilor vasculare cerebrale”, mărturisea coordonatorul neurologiei româneşti. Acad. prof. univ. dr Constantin Popa îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere.
“Fără să vrei, de la o anumită vîrstă eşti obligat, în fiecare an, să te gîndeşti dacă parcursul vieţii ţi-a dat posibilitatea să realizezi ceva pentru mediul social, profesional, pentru tine ca persoană şi pentru familie. Eu cred că am realizat, dar niciodată nu am fost mulţumit de ceea ce am făcut. Am plecat de zeci de ori peste hotare, am studiat în străinătate, în Europa şi în America. M-am afirmat peste hotare, am predat, am publicat, dar nu am rămas acolo, deşi oferte au fost. M-am reîntors în România şi nu regret acest lucru. Cel mai important lucru pe care l-am făcut este acela că am introdus în România pentru prima dată peste 25 de metode de investigaţii şi tehnologii noi în cercetarea clinică şi unele cu caracter fundamental. Am realizat peste 1.500 de lucrări ştiinţifice, unele importante, altele mai puţin importante. Am format peste 30 de generaţii de medici, poate am depăşit o sută de mii de oameni pe care i-am vindecat sau i-am tratat, iar pe cei mai mulţi i-am salvat de la moarte. Este un cîştig al unui război cu moartea, pentru că noi, medicii, suntem confruntaţi cu această realitate. De aceea suntem şi cei mai puternici, în ciuda faptului că o parte din media are o părere atît de neplăcută faţă de tagma medicală. O bună parte din medici îşi face datoria şi realizează performanţe, chiar dacă ele sunt izolate în momentul de faţă. Am realizat un Institut de Neurologie şi de Boli Neuro-Vasculare, primul din Europa Centrală şi de Est, un institut de vîrf, cunoscut peste hotare pentru ceea ce a realizat. Am o echipă de vreo 25 de medici şi laboratoare ultramoderne. Toate acestea s-au făcut prin sacrificii, dar şi printr-o imensă pasiune. Noroc cu familia care m-a înţeles, care mi-a dat posibilitatea să realizez ceva care părea imposibil de realizat, cel puţin imediat după Revoluţie, cînd lucrurile erau destul de tulburi.
Îmi doresc să apuc vremea în care tinerii să aprecieze faptul că fără efort, fără continuitate şi fără pasiune nu se poate realiza performanţă. Dacă se amestecă interesul ştiinţific cu cel material se pierde din valoarea ştiinţifică. Ai de ales între luxul material şi luxul de cunoaştere. Bineînţeles, este de preferat a doua variantă. Însă pentru asta trebuie să fii construit într-un anumit fel. Trebuie să ai o anumită înclinaţie către o astfel de perspectivă.”