x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar Astăzi e ziua ta: Florina Cercel

Astăzi e ziua ta: Florina Cercel

de Loreta Popa    |    27 Ian 2011   •   19:08
Astăzi e ziua ta: Florina Cercel
148547-florina-cercel-.jpgO actriţă cum nu întâlneşti pe încurcatele drumuri ale teatrului, dar şi cinematografului românesc. O actriţă a cărei forţă este torenţială, năvalnică. Un ARTIST care se poate rupe de sine însuşi şi poate deveni pentru o vreme altcineva! Florina Cercel este în stare să joace în orice ipostază, poate trece prin orice registru cu aceeaşi dezinvoltură şi siguranţă. Florina Cercel îşi sărbătoreşte ziua de naştere, iar Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".

"Nu este un timp al zâmbetului, într-adevăr! În acelaşi timp, doar pasiunea profesiei şi ideea că orice artist iubeşte viaţa şi iubeşte oamenii mă fac să mai am din când în când un zâmbet, chiar dacă e un zâmbet trist, unul al dezamăgirii şi al spaimei că s-ar putea ca până şi speranţa să dispară.

Mi se pare un lucru extrem de important faptul că sălile de teatru sunt arhipline atât la noi, la Naţional, cât şi la toate teatrele bucureştene. Este un lucru care mă bucură şi-mi dă convingerea că se separă în sfârşit apele gustului artistic românesc, pentru că teatrul oferă cu adevărat spectacole de înaltă ţinută atât ca montări, cât şi ca text. Chiar şi filmul românesc, care nu ştiu de ce, se cantonează pe o singură temă bătută şi răzbătută, cea a românului imbecilizat şi fără forţă de a lupta. Pe când teatrul, prin vastitatea repertoriului, oferă un gust artistic deosebit. Mi se pare că teatrul nu va muri niciodată chiar dacă şi el, din punct de vedere financiar, trece printr-un impas cumplit. Repetăm la nesfârşit că suntem o naţiune care nu-şi respectă valorile şi eu cred că aici se strecoară următoarea greşeală: nu noi, naţiunea, nu ne respectăm valorile, ci aceia care pentru un anumit timp istoric reuşesc să deţină monopolul unor canale de mediatizare. Nu poporul în sine. Am un contact direct cu oamenii, pe stradă sau în diverse locuri, observ cum publicul ne respectă, ne preţuieşte şi ne doreşte. E reacţia lor, nu a mass-media. Actorii trebuie să rămână un model, vor fi în continuare cu condiţia să se separe apele acestea, nu oricine care se intitulează artist este chiar artist. E atât de superficial acordat termenul sau definiţia aceasta. Actorul de teatru este cu totul şi cu totul altceva. Oriunde în lume, nu numai la noi. Actorul de teatru are cultură, are discernământ, are har, nu face rabat în faţa comercialului. ACTORUL, cu toate literele mari.

Anul acesta, din întâmplare, ziua mea de naştere cade vineri. Nu am spectacol şi vor veni câţiva prieteni foarte dragi şi câţiva colegi de teatru, sâmbătă seară am «Camerista» şi mă bucur foarte tare, pentru că este un spectacol care într-un anumit fel rezumă tot ce am vorbit noi până acum. Un spectacol în care publicul îmi arată încă o dată cât de mult apreciază munca noastră, nu numai munca, cât fermitatea personalităţii noastre.

Mi se pare groaznic că după 21 de ani am ajuns în situaţia în care să iubim mai mult filmul românesc de dinainte de Revoluţie. Film românesc care păcătuia în primul rând prin lipsă de scenariu, prin cenzura aceea înfiorătoare a tematicii. Acum se constată că nu avem scenarişti. Avem poveşti nenumărate, dar în puţinele filme care se fac le alegem pe cele mai odioase, pe cele mai nesemnificative. Dacă tot nu avem scenarişti extraordinari, haideţi să luăm paginile marii noastre literaturi şi să le ecranizăm. Să vedeţi ce filme extraordinare s-ar face şi ce roluri pentru marii actori. Nici actorii tineri nu pot deveni mari dacă nu au substanţă dramatică de jucat. Avem toate intenţiile, dar nu avem forţa de a finaliza. Toate se învârt în jurul banului. 21 de ani de gaură neagră în cultura română, în arta filmului românesc mi se pare grav. Refuz să cred că nu se mai scriu romane de bună calitate, poezie. A murit aproape poezia. Ce facem cu noi? Ce facem cu hrana aceasta extraordinară necesară fiecărei fiinţe umane? Îi mulţumesc Bunului Dumnezeu, mulţumesc părinţilor mei, mulţumesc prietenilor mei că am reuşit să mă definesc ca o personalitate puternică, cu multă forţă de a lupta, cu multă forţă de a munci. Filmez într-un serial pentru televiziune, unde m-am bucurat să cunosc doi tineri foarte talentaţi. Am în perspectivă alte proiecte teatrale. Să-mi ajute Dumnezeu să le pot duce până la capăt!"

×
Subiecte în articol: calendar