Este şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni şi preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului. Mâine, realizatorul primului transplant hepatic din România, Irinel Popescu, împlineşte 54 de ani.

"Chirurgia... un film cu mare suspans"

Este şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni şi preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului. Mâine, realizatorul primului transplant hepatic din România, Irinel Popescu, împlineşte 54 de ani. "La 20 aprilie am sărbătorit Ziua Transplantului şi 10 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Profesionale RomTransplant. În opinia mea, perioada ’97-’07 înseamnă 10 ani în care s-a făurit transplantul românesc modern. În ceea ce priveşte activitatea de la Senat, în momentul de faţă sunt două legi importante în dezbatere publică care, evident, constituie obiectul preocupărilor comisiei, inclusiv ale mele. Pe linie parlamentară, probabil că aici va fi contribuţia cea mai importantă, statutul cadrului didactic, Legea învăţământului superior. Pe linie de spital sunt în curs proiecte legate de activitatea chirurgicală în sine, care se referă la modernizarea şi diversificarea gamei de procedee chirurgicale pe care le abordăm şi la modernizarea tipurilor de intervenţie, mai ales la diversificarea tipurilor de transplant. În acelaşi timp, în centrul pe care îl conduc, Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, sunt în curs de desfăşurare mai multe proiecte de cercetare.

Cea mai mare realizare a mea este cu siguranţă transplantul de ficat pentru că a fost început pe un teren absolut viran. Am construit probabil cea mai complexă operaţie care se cunoaşte în momentul de faţă pornind de la zero. Sunt mândru că în perioada în care am fost secretar de stat al Ministerului Sănătăţii cred că, deşi au existat şi critici în ceea ce priveşte programul de dotare din perioada ’99-’00, în bună parte aparatura cu care se lucrează şi în prezent provine din acea perioadă. Ideea centrelor de excelenţă care să premieze munca şi performanţa pe care am încercat să o introduc atunci se dovedeşte ideea după care se conduc sistemele de sănătate din multe ţări din lume. Chirurgia este o meserie care cere în primul rând pasiune, dăruire. Din păcate, în ultima vreme parametrii în care se desfăşoară sunt din ce în ce mai dificili, satisfacţiile materiale sunt din ce în ce mai mici, gradul de răspundere este din ce în ce mai mare. Cu atât mai mult, cineva care alege această meserie o face din pasiune şi din dăruire. Cine o face cu aceste premise poate să aibă şi mari satisfacţii.

În multe situaţii chirurgia este un film cu mare suspans. Am acceptat de multe ori şi am transmis în direct intervenţii chirurgicale. Din păcate însă, în chirurgie apar unele situaţii neaşteptate care pot să o transforme într-un astfel de film. Singurul meu regret este că nu am ajuns mai devreme să mă specializez în transplantul hepatic. Am putut să circul în Occident un pic mai târziu faţă de cât aş fi vrut..."