Avea 16 ani a păşit pentru prima dată pe un platou de filmare, la emisiunea lui Florin Călinescu, “Te uiţi şi câştigi”. “Nu prea înţelegeam mare lucru, însă m-a fascinat ce se întâmpla acolo. Eu eram prezentă doar de frumuseţe, dar era normal, pentru că aveam doar 16 ani. În 2003 am prezentat pentru prima oară o emisiune a mea, pe TVR 2. Se numea «Design»“. Din 2005, de la primele ore de emisie ale postului, a fost aleasă să prezinte rubrica meteo la Antena 3. Iulia Zgripcea împlineşte astăzi 32 de ani. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”
În locul deciziilor pripite prefer amânările “sănătoase”
“Nu cred în modele de viaţă, dar cred în reguli, limite personale şi sentimente”
“«Sunt două feluri de a-ţi trăi viaţa: unul de a crede că nimic nu este un miracol; al doilea, ca şi când totul este un miracol», citatul lui Albert Einstein este ca un motto pentru mine. Ne lamentăm o viaţă întreagă şi ne plângem de problemele pe care le avem pierzând astfel lucrurile frumoase din viaţă, naturale, perfecte. Căutăm mereu ceva ce nu avem, întotdeauna dorim şi mai mult în loc să ne bucurăm de minunile acestei vieţi lăsate şi în această lume de Dumnezeu, minuni care se regăsesc în fiecare clipă, în fiecare loc.
Nu cred că viaţa este un şir de nebunii inspirate pentru că, deşi facem alegeri în viaţă, unele cu greutate, altele extrem de simple, ele au repercusiuni şi trebuie făcute cu responsabilitate. Nu am regrete pentru că deciziile pe care le-am luat în viaţă au fost după îndelungi perioade de reflecţie. Nu-mi plac lucrurile făcute la întâmplare pentru că ştiu că nicio greşeală nu rămâne nepedepsită. În locul deciziilor pripite prefer amânările «sănătoase». Încă din copilărie şi chiar în adolescenţă am ştiut ce trebuie şi ce nu trebuie să fac, ce este bine şi ce este rău pentru mine. Fiecare om face alegeri care i se potrivesc sau nu. Pentru mine este bună o alegere, o situaţie care devine doar pentru mine o oportunitate. Pentru altcineva poate aceeaşi opţiune să-i aducă numai necazuri şi bineînţeles invers.
Trebuie să ajungem o dată cu înaintarea în vârstă să ne cunoaştem cât mai bine, să ştim ce ne dorim şi ce ni se potriveşte. Nu merită să ne aventurăm în riscuri tentante de dragul micilor bucurii trecătoare.
Nu cred că lumea în care trăim este pizmoasă, ci îngrozitor de suspicioasă şi plină de idei preconcepute. Nu cred în modele de viaţă, dar cred în reguli, limite personale şi sentimente. La sfârşitul vieţii fiecare dintre noi cred că trebuie să se fi bucurat de o poveste de dragoste, de îmbrăţişarea şi zâmbetul unui copil, de o mâncare gustoasă, mirosul florii preferate, peisajul unei ierni la munte sau al unei veri la mare sau de o plimbare cu maşina turată la maximum. Bucurii simple; viaţa este făcută din bucurii simple.”