"In Romănia nu este promovat talentul, şi asta incepănd cu muzica clasică. Sunt foarte mulţi copii care studiază la şcoli de muzică şi n-au unde să se manifeste, să fie incurajaţi", a mărturisit artistul. Laurenţiu Cazan işi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere. ⢠VIDEO
"Nu indrăznesc să mă uit in urmă..."
"In Romănia nu este promovat talentul, şi asta incepănd cu muzica clasică. Sunt foarte mulţi copii care studiază la şcoli de muzică şi n-au unde să se manifeste, să fie incurajaţi", a mărturisit artistul. Laurenţiu Cazan işi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere.
"Mi-am făcut o formaţie, sau mai bine spus, m-am asociat unei formaţii a unui prieten bun, un foarte bun chitarist, Adi Manolovici. Sunt in căutare de clăpar, cu ocazia asta dau şi un anunţ. De Revelion voi cănta in Piaţa Mare a Bacăului. Lucrez şi cu mulţi copii in această perioadă, copii foarte talentaţi. Eu nu incurajez niciodată pe cineva fără talent. In general spun şi eu ce spun şi alţii: arta formează caractere.
Sunt un om care permanent incearcă să se cunoască pe sine şi să-şi cunoască şi bunele, şi relele. Omul care nu se cunoaşte pe sine nu va şti niciodată să intămpine nici o critică, dar nici o laudă. Işi va judeca cu suspiciune fie o critică, fie o laudă. Sunt foarte ambiţios, perfecţionist, nu renunţ niciodată la ceea ce ştiu că pot să fac, nici pănă la 100 de ani. Cred că şi la 100 de ani o să mor pe scenă. Acesta este crezul meu pe care-l urmez indiferent de regimul comunist sau de regimurile care se tot perindă prin Romănia. Imi urmez idealul şi asta le spun tuturor - dacă ai ceva vocaţie, urmează-ţi vocaţia.
Compoziţiile sunt consecinţa unei stări permanente. Un compozitor, ca şi un sportiv de performanţă sau un inventator, se află intr-o stare de veghe permanentă. Un muzician este pregătit oricănd să compună, dacă ii dai nişte impulsuri, impulsuri care vin din orice... şi din necaz, şi din bucurie sau dintr-o poveste auzită de la cineva. Eu in general scriu teme trăite de mine. Nu privesc in urmă. Prezentul e raportat la trecut, este inevitabil, dar nu indrăznesc să mă uit in urmă. N-am ajuns la un moment in care să trag o linie şi să văd ce am făcut. E prea devreme...
Mă consider un om norocos. Există un destin... m-am născut cu un talent, deci din start sunt norocos. Dacă mai ai şi norocul să intălneşti şi oameni care să te ajute in viaţă, cum a fost Titus Munteanu, căruia ii mulţumesc. Este un noroc să intălneşti omul potrivit la locul şi timpul potrivit. Sunt foarte mulţi oameni cărora trebuie să le mulţumesc.
Pentru mine, timpul are o semnificaţie destul de relativă. Există doar un prezent. Am senzaţia că ce s-a petrecut acum 20 de ani parcă
s-a intămplat ieri, şi evenimentele recente mi se par mult mai indepărtate. Nu percep timpul ca o curgere cronologică, ci ca un şir de evenimente emoţionale care mă fac să simt că trece mai repede sau mai incet.
De la anul ce urmează in viaţa mea imi doresc sănătate şi să avem o revistă in Romănia aşa cum există in America - Billboard, unde am ajuns in 1994."