Astăzi e ziua ta: Maria Ciobanu

S-a născut cu cântecul în suflet şi, în timp ce colinda dealurile şi văile din satul natal, mai în glumă, mai în serios, se lua la întrecere cu păsările din crâng. Maria Ciobanu, "Ciocârlia" cântecului popular românesc, îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".

"M-am trezit cântând, pentru că şi mama, şi tata cântau şi am cântat şi eu de când eram micuţă. Mă duceam cu oile pe câmp, cântam pe un deal de răsunau văile şi pădurile, la Roşiile, unde m-am născut, şi toate femeile se minunau: «I-auzi-o pe Maria lui Ion Ciobanu, ce glas frumos are!». Pe la vârsta de 5-6 ani mă punea tatăl meu să cânt în faţa musafirilor şi le spunea: «Pe-asta mică am s-o fac mare artistă!». Şi i s-a îndeplinit, iată, această dorinţă, dar şi visul meu. M-am născut într-o familie cu aptitudini muzicale şi am învăţat să cânt de la tatăl meu, Ion, de la mama mea, Nicoliţa, de la fratele meu.

Tatăl meu cânta la mai multe instrumente: la ţambal, la fluier, la clarinet, la contrabas. Şi fratele meu a cântat la ţambal şi era foarte bun instrumentist." Pentru Maria Ciobanu, cântecul este parte din propria-i fiinţă. "Am respectat dintotdeauna folclorul şi îl voi respecta până când voi închide ochii, pentru că folclorul românesc este o comoară de nepreţuit şi trebuie păstrat şi respectat." Când vorbeşte despre copii şi nepoţi, Mariei Ciobanu i se luminează faţa. Spune cu bucurie că este o mamă împlinită şi o bunică fericită. "De anul trecut, din septembrie, până anul acesta am avut parte de multe bucurii. Am mai primit o nepoţică, pe Ioana-Maria, de la Ionuţ, am terminat de construit vila celor trei copii ai mei, de lângă Parcul Carol, şi sunt foarte fericită că m-a ajutat Dumnezeu să le ofer acest cuib! Îmi doresc din toată inima să-mi fie copiii sănătoşi, nepoţii, şi eu să mă mai bucur de ei cât o da Dumnezeu, pentru că, dacă avem sănătate, suntem bogaţi!"

Îşi pune sufletul în cânt atunci când urcă pe scenă, iar publicul o răsplăteşte întotdeauna, pe măsura darului primit. "Toată vara am fost pe litoral, abia m-am întors în Bucureşti. M-am bucurat de un deosebit succes şi le mulţumesc din tot sufletul celor care mă răsfaţă cu aplauze şi cu flori. Am cântat din tot sufletul meu întotdeauna. Dacă ar fi să o iau de la început, aş face acelaşi lucru. Aş cânta, pentru că nu m-am abătut niciodată de la cântecul popular, care a fost dintotdeauna viaţa mea şi sufletul meu."

După ce a interpretat în stil propriu melodia "Lie, ciocârlie", în 1973, Maria Ciobanu a primit un nume bine meritat: "Ciocârlia cântecului popular românesc". În 1977, când a devenit laureată a Concursului interpreţilor profesionişti din ţară, unul dintre membrii juriului a exclamat: "Nu e glas, e forţă a naturii, e un miracol. I-aţi ascultat trilurile «Ciocârliei»? Sunt neomeneşti, sunt chiar de pasăre a cerului". "«Lie, ciocârlie» este cântecul cel mai apropiat de sufletul meu şi a devenit ultracunoscut prin interpretarea mea, însă toate piesele din repertoriul meu îmi sunt dragi şi am aşezat în ele din întâmplările fiecărei mame, ale fiecărei femei, încât oricine le ascultă să se regăsească în ele."