Astăzi e ziua ta, Tino Furtună

Clăparul legendarei trupe Holograf, Tino Furtună, îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere. Îi urăm “La mulţi ani!”

“Cariera lungă şi împlinită alături de Holograf este semnul unui destin, al unei meniri”
Mesajele pe care le poartă nu şi-au risipit încă substanţa
Trăieşte cu seninătate... “Timpul pare că s-a condensat şi nu ajunge pentru toate activităţile pe care le fac, dar mai ales pentru cele pe care vreau să le fac.  Am avut câteva turnee de succes cu colegii de la Holograf şi am avut proiecte interesante pe partea de producţie pentru spoturile publicitare. Mai joc un baschet în curte şi mai stau cu prietenii la un pahar..., e drept, cam grăbit”, povesteşte sărbătoritul nostru.
Când era foarte mic, admira la bunicii săi cum luau cafeaua cu şerbet în apă proaspătă, în prag de seară, şi apoi cântau la pian, la patru mâini. “Pe lângă acest lucru, bunicul era modelul ideal. Când mă întreba cineva ce vreau să mă fac, răspundeam că vreau să fiu pensionar, ca bunicul, să stau acasă, să primesc pensia şi să îmi cumpăr bomboane... câte vreau eu! Încercam şi eu să scot sunete potrivite din clapele cele multe, albe şi negre din pianul de acasă şi, văzându-mă, părinţii mi-au luat profesor de pian, că poate e băiatul talentat. Am luat multe linii peste degete, dar uşor uşor a început să meargă. În şcoala generală şi la liceu le cântam la pian fetelor în sălile de muzică, pe urmă am făcut formaţie şi din pas în pas... am ajuns la Holograf”, îşi aminteşte cunoscutul clăpar.
Atât de multe lucruri s-au scris despre formaţia Holograf încât îi e greu să creadă că cititorii nu au o viziune generală cât de cât documentată, “dar cred că această carieră lungă şi împlinită alături de Holograf este semnul unui destin, al unei meniri şi cred că mesajele pe care le purtăm nu şi-au risipit încă substanţa”. A fi muzician în România de astăzi... “O meserie, dar şi o loterie... Ceea ce îi mână pe toţi de la spate este căutarea succesului, dar doar puţini reuşesc să treacă rampa. Ar fi mult de comentat despre ce înseamnă a trăi exclusiv din muzică, cum se plătesc sau nu se plătesc drepturile de autor, cine direcţionează curentele muzicale şi de ce. Ce înseamnă succesul de public şi cum te poţi menţine în atenţia oamenilor? Ce compromisuri sunt de făcut? Este o meserie pentru toată viaţa? Pe scurt, sunt mai multe întrebări decât răspunsuri...”
Nu prea simte nici o legătură cu cifrele, “am prea mult combustibil şi fiind în plină activitate nu simt nevoia unui bilanţ. Dar, ca să îţi răspund, privind de la balcon, văd în jos o grădină de trandafiri, mai mule flori decât spini, o poveste foarte densă, care cândva ar putea fi subiectul unei cărţi despre întâmplări deosebite, oameni frumoşi succes şi continue transformări.”
În ultimele turnee Holograf a fost emoţionat de dragostea pe care a arătat-o publicul din toată ţara “şi de aceea cel mai mult îmi doresc să pot avea turnee cum aveam în «perioada de glorie» a formaţiei, mai exact 500 de spectacole pe an!”
Versurile Holograf care se potrivesc cel mai bine cu această aniversare? “Banii vorbesc... banii vorbesc,/ Unii te ridică... alţii te lovesc!”