“Astăzi e ziua ta...”: Vartan Arachelian

Ziaristul, scriitorul, realizatorul radio şi tv Vartan Arachelian împlineşte astăzi 72 de ani. La mulţi ani!

“Sunt destul de ocupat mai ales într-o toamnă atât de frumoasă cum e cea pe care o trăim cu toţii. În general îmi ocup timpul ca spectator la spectacolul politic pe care îl trăim cu puţină vreme înainte de alegeri. Este un spectacol cu totul şi cu totul deosebit şi, spre deosebire de foarte mulţi concetăţeni, cred că totuşi s-au făcut paşi foarte importanţi în aceşti 18-19 ani de la Revoluţie. În ceea ce mă priveşte, mă bucur că am ajuns la această vârstă, că am putut să trăiesc momentul eliberării sociale în România şi mă bucur că pot participa fie şi ca spectator la jocul democratic care se desfăşoară în România.

Am început ca ziarist sportiv la ziarul regional din Constanţa, dar am părăsit repede acest domeniu care mi s-a părut prea frivol. Din păcate, am intrat în politică. Nu întotdeauna a fost foarte bine, pentru că nu trebuie să uităm că am parcurs o lungă perioadă de dictatură în care exista un singur partid şi o singură exigenţă: de a face politica acelui partid. Cele mai mari satisfacţii le-am avut din presa scrisă, pentru că am avut şansa ca la terminarea facultăţii, în ’65, să lucrez la Scînteia Tineretului. Cei care cunosc istoria perioadei comuniste ştiu foarte bine ce s-a întâmplat atunci.

A fost o perioadă foarte interesantă, cu foarte mari răsturnări de situaţie. Cei cinci ani pe care i-am petrecut la Scînteia Tineretului au fost cei mai frumoşi. Şi la Televiziune am avut destul de multe realizări, mai ales după ’89, când am făcut cele mai multe emisiuni, când mi-am făcut un nume în presa audiovizuală din România. Trăim în alte condiţii sociale, nu mai suntem sub dictatură, avem o libertate de expresie totală. Ar trebui să ne întrebăm dacă gazetăria românească s-a schimbat faţă de cea interbelică, pentru că atunci cred că a existat un maximum de înflorire a presei din România. Rămânem o presă interesantă sub aspect spectacular, dar prea puţin în ceea ce priveşte substanţa. Pe adolescentul Vartan Arachelian îl privesc acum ca pe un străin. Am o nostalgie pentru adolescentul care era în Constanţa, pe malul mării, care avea prieteni şi acum are din ce în ce mai puţini. Se răresc rândurile generaţiei mele şi vârfurile ei deja au început să ne părăsească.

De ziua mea îmi urez să fiu sănătos şi Dumnezeu să-mi ocrotească familia. României îi doresc să poată ieşi din confuzia în care se află acum. E un lucru de care avem nevoie absolută, pentru că am crescut toţi cu dragoste de ţară.

E un sentiment care nu ne va părăsi niciodată, cel puţin pe cei din generaţia mea. Mulţumesc Jurnalului Naţional şi în special directorului acestei importante gazete naţionale, pentru că şi-a adus aminte de mine.”