Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Ascultaţi muzică de calitate!!!"
Numele său apare pe coperta a peste 30 de albume, alături de numeroşi
artişti aparţinând unor genuri muzicale variate: Mircea Baniciu,
Gheorghe Gheorghiu, Compact, Direcţa 5, Comando, Mircea Vintilă,
Florian Pittiş, Nicu Alifantis, Laura Stoica, Cristian Paţurcă, A.G.
Weinberger şi, nu în ultimul rând, tatăl său, Laza Cnejevici. Vlady
Cnejevici împlineşte astăzi 46 de ani.
Desen de Romeo Răileanu
"Lucrez la muzica unui film, la orchestraţia unui album şi cânt alături de prietenii mei. Familia este lângă mine. Cred că o dată cu trecerea timpului sunt mai curios, mai îngăduitor şi totodată mai receptiv la lumea care mă-nconjoară. Îmi place mult să călătoresc şi cred că asta voi face toată viaţa… să călătoresc şi să cânt.
Debutul meu pe scenă s-a întâmplat în clasa I. Aveam 7 ani şi dirijam corul Şcolii «Lenau» din Timişoara. Apoi au urmat audiţiile la Liceul de Muzică «Ion Vidu», iar debutul meu adevărat a fost cu Dixie-Grup din Timişoara, la Festivalul de Jazz de la Sibiu, în 1978. Familia mea din partea tatălui a fost şi este formată din muzicieni. Muzica românească actuală e oglinda societăţii noastre. În continuare merg foarte bine manelele şi fustiţele scurte. Cred că golul cultural din primii ani de după Revoluţie a început deja să dea roade... Când eu am început să cânt trebuia să ştii să cânţi. Astăzi nu mai este necesar dacă ai un PR sănătos... Una dintre cele mai frumoase amintiri legate de aprecierea publicului s-a consumat la 13 decembrie 2002, la Palatul Copiilor din Bucureşti. Concertul cu Pasărea Colibri se filma pe DVD şi, la un moment dat, spre sfârşit, publicul mi-a cântat: «Mulţi ani trăiască!». Am fost foarte onorat... Privind în urmă mă felicit pentru fetele mele, Nana şi Milena, care mă ascultă şi sunt alături de mine la bine şi la rău. Viaţa de artist cere multe sacrificii şi nopţi nedormite. Pe vremuri erau maşini şi trenuri neîncălzite, drumurile spre concertele din ţară se desfăşurau în condiţii jenante. Îţi trebuie multă răbdare, însă totul este ok dacă ai sprijinul familiei. Cred că cele mai mari realizări din cariera mea sunt albumele pe care am cântat, pe care le-am orchestrat sau/şi produs. Dacă stau să mă gândesc am depăşit demult 100 de titluri editate pe CD, vinil, DVD sau casete. Cel mai dragi mie sunt albumele cu Pasărea Colibri, Compact, Laura Stoica, Mircea Baniciu, Leo Iorga &Pacifica şi, nu în ultimul rând, cele la care am lucrat alături de tatăl meu, Laza Cnejevici. Dezamăgiri? Nu prea...
Mi-aş dori să locuiesc într-un loc mai curat şi cu oameni mai puţin stresaţi.
Regret că mulţi dintre prietenii cu care am trăit şi cântat nu mai sunt printre noi: Teo Peter, Laura Stoica, Emil Laghia, Moţu Pittiş...
La 46 de ani îmi doresc să fiu sănătos, voios şi nu aşa de voinic, alături de prietenii mei adevăraţi. Nu vă lăsaţi păcăliţi – Ascultaţi muzică de calitate!!!"
